Candidatura lui Călin Georgescu este nelegală, dar nu din motivele neclare invocate de BEC / Judecătorii constituționali necesită o argumentare suplimentară

Potrivit lui Gabriel Andreescu, expert în științe politice și disident anticomunist, candidatura lui Călin Georgescu este nelegală datorită asociării declarațiilor sale cu acțiuni împotriva ordinii constituționale. El critică modul în care Biroul Electoral Central a argumentat respingerea candidaturii.

Pe 9 martie, Biroul Electoral Central a anunțat decizia de respingere a candidaturii lui Georgescu. Argumentele aduse pentru această respingere sunt artificiale și inadecvate.

BEC menționează „atitudinea în contradicție cu valorile statului de drept”, dar orice dovadă solidă ar fi trebuit să provină dintr-o hotărâre judecătorească. De asemenea, BEC îi reproșează candidatului lipsa respectării jurământului depus pentru funcția de Președinte. Ar trebui oare ca toți candidații pentru funcții legislative să fie verificați dacă respectă jurământul?

„Un pas greșit în direcția cea bună”

În final, BEC „pasează” responsabilitatea pentru verdictul său asupra Curții Constituționale, care ar fi „tranșat implicit” candidatura lui Georgescu, invalidând-o. Totuși, această invalidare precedentă de la CCR a fost bazată pe un argument specific: distorsionarea procesului electoral, care nu era încă inițiat în momentul deciziei BEC.

Decizia BEC este reminiscența titlului unei cărți scrise de Dan Oprescu: „un pas greșit în direcția cea bună”.

Curtea Constituțională anulat primul tur al alegerilor prezidențiale, în care Călin Georgescu se afla în frunte, în numele protejării ordinii constituționale în procesul de alegere a Președintelui.

Faptele care au vicia procesul electoral pe durata desfășurării acestuia au afectat caracterul liber și corect al votului cetățenilor și au încălcat egalitatea de șanse între candidați, afectând transparența și echitatea campaniei.

„Judecătorii constituționali necesită o altă argumentare”

Decizia Curții Constituționale din 6 decembrie 2024 a consolidat argumentele doctrinei referitoare la implicarea CCR în alegerea Președintelui, protejarea drepturilor electorale și menținerea ordinii constituționale. Aceasta poate fi utilizată în a doua fază a alegerilor prezidențiale.

Cu toate acestea, faptele pe care s-a bazat Curtea în 2024 pentru a evalua candidatura lui Georgescu nu sunt relevante pentru scrutinul din primăvara anului 2025. Judecătorii constituționali au nevoie de o argumentație complet diferită.

Este justificată contestarea candidaturii lui Călin Georgescu?

Un argument semnificativ împotriva candidaturii lui Georgescu provine din discursurile sale pro-ruse, legionare și antidemocratice, fiind susținut și de fostul judecător Cristi Danileț.

Danileț consideră că CCR ar motiva respingerea candidaturii lui Georgescu cu „declarații anticonstituționale” referitoare la teritorii din Ucraina și la o eventuală participare a României la împărțirea Ucrainei, pozicionând astfel România de partea Rusiei.

„Ilegal” nu este sinonim cu „neconstituțional”

Împreună cu percepția pro-rusă, Călin Georgescu este acuzat de promovarea ideilor și doctrinele fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, consolidând un discurs problematic.

Din păcate, „ilegal” și „neconstituțional” nu sunt sinonime; competențele instituțiilor precum CNCD și Parchetul nu se suprapun cu cele ale Curții Constituționale.

Punctul de vedere conform căruia candidatura lui Călin Georgescu este neconstituțională datorită discursurilor sale pro-ruse și antidemocratice a fost amplificat de deciziile anterioare ale CCR.

„Respingerea candidaturii Dianei Șoșoacă: o măsură discutabilă”

Judecătorii CCR au reproșat Dianei Șoșoacă „lipsa atașamentului la valorile constituționale”, comportamentul sancționat în cazul partidelor politice.

Teza că ideile sunt neconstituționale din cauza neconcordanței cu Constituția riscă să limiteze grav libertatea în România. Condiția ca un candidat să aibă o conduită constituțională pentru a ocupa funcția de Președinte ar putea transforma CCR într-un arbitru în selectarea candidaților.

Până acum, nu s-a acceptat ideea vânării celor ce promovează o viziune constituțională diferită. Respingerea candidaturii Dianei Șoșoacă a fost o măsură criticabilă, chiar și pentru cei care îi contestă abordarea.

De ce candidatura lui Călin Georgescu este nelegală

Călin Georgescu este sub investigație pentru șase infracțiuni, care, odată recunoscute de o instanță, ar putea împiedica candidatura sa. Deocamdată, nu există o astfel de decizie judecătorească, iar responsabilitatea pentru acceptarea sau respingerea candidaturii revine Curții Constituționale.

Candidatura lui Călin Georgescu este nelegală!

Nu neapărat din cauza contrariilor sale față de valorile constituționale, ci pentru că susținerile sale sunt asociate cu acțiuni împotriva ordinii constituționale.

Georgescu nu doar că ignoră supremația legii, ci o încalcă inclusiv cu false informații despre finanțarea campaniei sale. El contestă legitimitatea instituțiilor și incită împotriva lor.

De asemenea, Georgescu promovează cultul unor personalități care au comis crime împotriva umanității, inițiind organizații cu ideologii extremiste.

Nu se limitează doar la contestarea actualei structuri politice, ci și la încălcarea legislativului privind armele, având legături secrete cu Rusia care pot constitui o amenințare la adresa securității naționale.

Declarațiile sale favorizează faptele și intensifică contextul, formând un cocktail periculos pentru stabilitatea democrației noastre constituționale.

Acțiunile împotriva ordinii constituționale

Din toate aceste acțiuni, evidențiez intervențiile lui împotriva ordinii constituționale, care sunt severe și pedepsite de legislația penală: „Întreprinderea de acțiuni violente împotriva persoanelor sau bunurilor, având ca scop schimbarea ordinii constituționale, se pedepsește cu închisoare de la 10 la 20 de ani.”

Nu este obligatorie o condamnare judecătorească pentru ca judecătorii constituționali să decidă asupra nelegalității unor asemenea acțiuni.

În cazul lui Călin Georgescu, pregătirea și utilizarea metodelor violente sunt dovedite prin amenințările sale și participarea sa la organizații extremiste.

Moartea raționamentului

Eliminarea din cursa prezidențială a lui Călin Georgescu nu se bazează pe o evaluare a drepturilor electorale, ci pe evidența pericolului real pe care îl reprezintă.

Instituțiile și cetățenii responsabili trebuie să rămână vigilenți.

Trăim o eră în care raționamentul este în declin, dificultățile de interpretare a limbajului devin tot mai prezente.

Totodată, rămân în umbră faptele care contravin bunului simț și sunt relevante juridic; exemple în acest sens se regăsesc în comportamentul fostului președinte și în acțiunile forurilor de securitate.

Călin Georgescu are susținerea unor milioane de oameni, dar acest sprijin se bazează pe manipulare și înșelătorie, având un impact perturbator asupra ordinii constituționale.