Consiliul Fiscal avertizează asupra confuziilor și ideologizărilor în gestionarea crizei bugetare: 8 mituri demontate

Conducerea Consiliului Fiscal a subliniat, într-o opinie transmisă marți, existența mai multor teze eronate care contribuie la confuzie și o abordare nerealistă a crizei bugetare actuale.

Iată care sunt miturile ce afectează discuția publică:

• Este necesar să se îmbunătățească colectarea veniturilor fiscale înainte de a crește impozitele, fără a conștientiza urgența economică a României și credibilitatea promisiunilor.

• Se consideră că doar sectorul privat creează locuri de muncă, ignorând rolul bunurilor publice necesare acestuia.

• Veniturile fiscale reduse reflectă un contract social potrivit, ceea ce înseamnă că statul nu ar trebui să ceară mai mult cetățenilor.

• Se crede că banii europeni acoperă deficitul bugetar și deficitul de cont curent.

• Listarea companiilor de stat la bursă ar putea soluționa deficitul bugetar, deși o corecție bugetară semnificativă este necesară.

• Deficitele din 2023 și 2024 sunt justificate prin investiții, deși multe sunt finanțate de fonduri europene.

• Corectarea deficitului se poate face doar prin tăieri de cheltuieli.

• Se afirmă că o persoană cu venit mic nu muncește suficient, o interpretare greșită a modelului socio-economic din UE, conform oficialilor Consiliului Fiscal.

La începutul anului 2020, România era unica țară din UE supusă procedurii de deficit excesiv, având un deficit structural de aproximativ 4,5% din PIB. Deficitul a crescut rapid la 9,2% din PIB din cauza pandemiei, fenomen întâlnit și în alte state.

În 2021, deficitul s-a ajustat la 7,2% din PIB, iar în 2022 nu s-au folosit veniturile generate de inflație pentru o reducere suplimentară. În 2023, deficitul a crescut din nou, iar 2024 se preconizează a fi un an critic, conform documentului semnat de președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu.

Specialiștii subliniază că nu s-a investit suficient în creșterea veniturilor fiscale, oferind procentaje alarmante de doar 27% din PIB în comparație cu media de 40% a UE, și că România se confruntă cu deficite gemene ce necesită măsuri ferme.

Proiectul de lege preconizează un impact bugetar de 0,6% din PIB în 2025 și de 3,35% în 2026, stabilind obiective pentru a reduce deficitul bugetar sub 8% în 2025.

• Pentru 2025, prioritizarea cheltuielilor de investiții publice ar putea aduce deficitul în jur de 7,5% din PIB. Măsurile de corectare a deficitului trebuie incluse în rectificarea bugetară pentru a susține noua direcție bugetară.
• Analiza Consiliului Fiscal consideră că efectele de runda întâi sunt esențiale, dar nu trebuie ignorate și impactul secundar al măsurilor asupra PIB-ului.

La finele lunii mai 2025, rata de absorbție a fondurilor structurale din cadrul CFM 2021-2027 era de doar 5,2%. Implementarea reformelor din PNRR întâmpină dificultăți semnificative și toate jaloanele trebuie finalizate până în august 2026.

Evaluarea execuției bugetare în primele 5 luni ale anului 2025 este negativă pentru Consiliul Fiscal

Execuția bugetară din primele 5 luni ale anului 2025 ar putea determina o evaluare mai severă din partea Consiliului Fiscal, prezicând un deficit bugetar de peste 8,5% din PIB.

• Adoptarea unui set de măsuri de corecție este absolut necesară, altfel riscul blocării accesului la finanțare devine real.

Impactul măsurilor fiscale asupra veniturilor bugetare în 2025

Printre cele mai relevante măsuri fiscale ce vor intra în vigoare în 2025 se numără creșterea cotelor de TVA, accizele, și aplicarea CASS pentru pensiile care depășesc 3.000 de lei.

De la 1 august 2025, cota standard de TVA va crește de la 19% la 21%, iar cotă redusă va fi stabilită la 11%.

Se preconizează o creștere de 10% a accizelor pentru alcool, 5% pentru tutun și 10% pentru produse energetice, generând aproximativ 0,08% din PIB în venituri.

Proiectul de lege extinde aplicarea CASS la pensiile ce depășesc 3.000 de lei, cu un impact estimat de 0,07% din PIB.

De asemenea, contribuțiile pentru instituțiile financiare vor crește, având un impact pozitiv estimat de 0,03% din PIB. Taxele pentru jocuri de noroc vor fi, de asemenea, majorate, cu un impact similar.

Alte modificări, cum ar fi creșterea taxelor de drum, vor avea un impact cumulativ estimat de 0,5% din PIB în 2025.

Impactul măsurilor fiscale asupra veniturilor bugetare în 2026

De la 1 ianuarie 2026, impozitul pe dividende va crește la 16%, cu un impact estimat de 0,2% din PIB.

În 2026, veniturile bugetare vor beneficia de măsurile aplicate în 2025, având un impact estimat de 1,75% din PIB.

Măsuri suplimentare precum recalcularea impozitului pe proprietate și introducerea unei taxe de mediu pentru vehicule ar putea aduce un impact pozitiv suplimentar estimat de 0,3% din PIB.

Pentru a citi întreaga opinie transmisă de Consiliul Fiscal, accesați sursa.