Controalele granițelor Poloniei: un semnal pentru Schengen?

Verificările la frontiere au fost reluate treptat în Europa, care este renumită pentru libertatea de circulație. Dar cât de eficiente sunt acestea în realitate? Aceasta este întrebarea analizată de Deutsche Welle după ce Polonia a introdus, începând de luni, controale la granițele cu Germania și Lituania, o măsură care nu este o noutate în cadrul spațiului Schengen.

Aceste măsuri sunt de obicei justificate prin necesitatea combaterii migrației ilegale, traficului de persoane sau amenințărilor la adresa securității naționale.

Totuși, pentru mulți analiști, această acțiune este un nou semn că zona de liberă circulație din UE, un simbol al integrării și identității comune, se află sub o presiune tot mai mare.

Premierul polonez Donald Tusk a explicat că măsura temporară vizează oprirea migrației ilegale și a traficului de persoane.

Totodată, se remarcă faptul că aceste controale au fost impuse la doar câteva săptămâni după ce Germania, cu un nou guvern conservator condus de cancelarul Friedrich Merz, a intensificat la rândul său verificările la toate granițele terestre, inclusiv cu Polonia.

„Erodare lentă, frontieră cu frontieră”

La Bruxelles, aceste măsuri sunt percepute ca parte a unei tendințe mai ample: retragerea din solidaritatea europeană și reorientarea spre interesele naționale.

Creat în anii ’90, spațiul Schengen permite circulația fără pașaport între 29 de țări europene, inclusiv majoritatea statelor UE și câteva state non-UE, precum Norvegia și Elveția. Acest spațiu facilitează libera circulație a persoanelor.

Această libertate de circulație este crucială pentru peste 450 de milioane de oameni și susține piața unică europeană, eliminând controalele interne asupra bunurilor, serviciilor și forței de muncă.

Pentru afaceri, navetiști și turiști, Schengen reprezintă una dintre cele mai mari realizări ale Uniunii Europene.

„Asistăm la o erodare lentă, frontieră cu frontieră, a ideii de circulație liberă în Europa,” a declarat Birte Nienaber, profesor conferențiar la Universitatea din Luxemburg.

Efectul de domino este deja vizibil

Disputa recentă dintre Polonia și Germania se înscrie într-un model european mai larg, consideră Davide Colombi, cercetător în migrație la Centrul pentru Studii de Politici Europene (CEPS) din Bruxelles.

Franța menține controale la frontieră din 2015, ca urmare a atacurilor teroriste. Austria a fost prima care a introdus astfel de măsuri în septembrie 2015, din cauza crizei refugiaților, și le-a prelungit periodic, invocând presiuni migraționiste și securitatea națională.

Slovenia a impus controale la granița cu Croația la mai puțin de un an de la aderarea la Schengen, motivându-se prin migrația crescută și riscul de criminalitate organizată.

Germania, care anterior se opunea unor astfel de măsuri, a început să își întărească granițele încă din toamna anului trecut. Comisia Europeană nu a contestat formal aceste măsuri, deși legislația UE prevede că asemenea controale trebuie să fie excepționale și temporare.

„Aceste controale sunt simboluri politice, având un impact redus asupra reducerii migrației,” a afirmat Nienaber. Ea subliniază că, odată cu ascensiunea extremei drepte, narațiunile populiste au câștigat teren în toate partidele.

Liderii politici de centru se simt presați să pară „duri” în privința migrației, iar controalele de frontieră sunt măsuri vizibile și populare.

Statistici care pun la îndoială eficiența

Dar cât de eficiente sunt aceste măsuri în realitate? Statistici oficiale contestă eficiența controalelor interne în Schengen.

Poliția germană arată că, în prima lună de controale întâmpinate, au fost returnați doar 160 de solicitanți de azil. În Polonia, au fost raportate circa 1.000 de migranți trimiși înapoi de Germania între mai și jumătatea lui iunie, o cifră comparabilă cu anii anteriori.

„Cei care trec ilegal sunt conștienți de cum să evite punctele oficiale de control,” a avertizat Nienaber. „Controalele nu-i opresc, ci creează doar iluzia unui control,” a subliniat ea.

De asemenea, Colombi este de acord, subliniind că aceste politici sunt mai degrabă despre aparențe decât despre rezultate. El afirmă că statele membre nu au reușit să demonstreze eficiența acestor măsuri în reducerea migrației sau prevenirea atacurilor teroriste.

Impactul economic al controalelor

Pe de altă parte, regiunile de graniță, precum Luxemburg, Austria sau estul Poloniei, simt deja consecințele. Acestea includ timp de așteptare mai lung, lanțuri de aprovizionare perturbate și presiuni economice asupra afacerilor locale.

Conform unui studiu al Parlamentului European, reintroducerea controalelor interne conduce la pierderi semnificative de timp: 10–20 de minute pentru autoturisme și 30–60 de minute pentru vehicule grele. Întârzierile din transport costă aproximativ 320 de milioane de euro, fără a considera alte pierderi economice.

Iar efectele ar putea fi și mai grave. Spațiul Schengen susține circulația liberă a bunurilor, serviciilor, capitalului și persoanelor, iar aceste libertăți fundamentale ale pieței unice europene sunt puse în pericol. Prețurile ar putea crește, lanțurile de aprovizionare ar încetini, iar locurile de muncă și afacerile transfrontaliere ar putea avea de suferit.

O asociație de logistică din Bulgaria a estimat că întârzierile la frontieră produceau anterior pierderi de aproximativ 300 de milioane de euro anual.

De când România și Bulgaria au aderat la Schengen în 2025, traficul a crescut și s-a eficientizat: în primele trei luni ale anului, au fost înregistrate peste 160.000 de vehicule care au trecut granița, comparativ cu 128.000 în aceeași perioadă a anului trecut, conform CNAIR.

Timpul mediu de așteptare a scăzut de la peste 10 ore la sub două. Reintroducerea controalelor ar putea compromite acest progres, avertizează experții, afectând nu doar comerțul, ci și viața cotidiană a mii de oameni.

Riscurile la adresa Schengen

Legislația Uniunii Europene permite controale interne doar în circumstanțe excepționale, pentru maximum șase luni, cu justificări clare pentru prelungirea lor. Totuși, anumite state membre, precum Franța, Austria, Danemarca, Suedia și Germania, tind să prelungească sistematic aceste măsuri de ani de zile. În Franța, de exemplu, controalele au fost aproape permanente timp de aproximativ un deceniu.

„Observăm că aceste controale devin de facto permanente. Aceasta contrazice spiritul Acordului Schengen,” a subliniat Colombi. El critică lipsa de reacție fermă a Comisiei Europene, care a evitat să inițieze proceduri de infringement, permițând altor state să urmeze acest model.

Uniunea Europeană este conștientă de riscuri. Dacă aceste măsuri temporare devin permanente, întregul sistem Schengen ar putea fi compromis. Aceasta ar afecta nu doar libera circulație, ci și integritatea tratatelor UE, costurile economice ar crește, iar încrederea cetățenilor în proiectul european s-ar diminua.

Comisia lucrează în prezent la o actualizare a Codului Frontierelor Schengen și pregătește introducerea a două instrumente digitale: Entry/Exit System (EES) și ETIAS — o platformă de autorizare prealabilă pentru călătoriile non-UE. Scopul acestor instrumente este o monitorizare mai eficientă a intrărilor în Schengen, fără a necesita controale interne.

Oficial, Bruxellesul vorbește despre o „evoluție” a spațiului Schengen, nu despre distrugerea acestuia. Totuși, Colombi avertizează că pentru a rezolva problema, este nevoie de curaj politic, de reconstrucția încrederii între statele membre și de aplicarea strictă a regulilor de către Comisie.”

În plus, tema migrației trebuie scoasă din logica politică, iar dezbaterea publică ar trebui să se concentreze pe soluții reale, nu pe gesturi simbolice, precum controalele.

Cu toate acestea, ambii experți sunt pesimiști cu privire la o schimbare iminentă. Odată cu ascensiunea extremei drepte care influențează discursul politic în tot mai multe țări, presiunea pentru reafirmarea suveranității naționale crește.

Dacă guvernele continuă să folosească controalele de frontieră ca instrument politic, mai degrabă decât ca o ultimă soluție pentru securitate, spațiul Schengen se va putea deteriora.

Ce se află în joc

Prăbușirea Schengen ar avea consecințe economice severe, avertizează experții. Controalele ar putea încetini transporturile, crește costurile în sectoare precum agricultură, comerț cu amănuntul sau producție, afectând navetiștii și micii antreprenori din regiunile de graniță.

Pentru cetățeni, aceasta s-ar traduce prin cozi mai lungi, prețuri crescute, precum și limitări în accesul la servicii sau locuri de muncă în țările vecine.

În mod simbolic, distrugerea Schengen ar reprezenta o pierdere majoră, afirmă Colombi: „Schengen este unul dintre cele mai vizibile simboluri ale identității europene și una dintre cele mai notabile realizări ale Uniunii.” Distrugerea sa ar însemna că dispare și una dintre puținele modalități tangibile prin care cetățenii trăiesc Europa.

Pentru a evita un astfel de scenariu, experții subliniază că Uniunea Europeană și statele membre trebuie să revină la principiul fundamental al Schengen: europenii trebuie să se poată deplasa liber, fără teamă, fără întârzieri și fără considerații electorale.