Mesaj detaliat al Ministrului Educației despre „măsurile de criză adoptate”. Daniel David: Dacă este un guvern de sacrificiu, să merite!

Ministrul Educației, Daniel David, a transmis luni un mesaj referitor la măsurile destinate sectorului educațional, afirmând că „urmărirea normelor și burselor ca scopuri în sine ne îndepărtează de educația de calitate și împiedică integrarea acesteia în dinamica lumii contemporane”.

Daniel David a subliniat că „ne aflăm într-o situație de criză” din care „putem ieși doar prin solidaritate și prin acțiuni raționale și decente”.

El a avertizat că „dacă nu implementăm măsuri de eficientizare la nivel național, vom întâmpina dificultăți în ceea ce privește plata salariilor, pensiilor și burselor în toate sectoarele începând din septembrie. Totuși, în această situație gravă, avem ocazia să reformăm o paradigmă educațională greșită și să construim una mai sănătoasă! Premierul a menționat că acest Guvern este unul de sacrificiu, un lucru pe care l-am reiterat și eu în ceea ce privește mandatul meu la educație-cercetare. Dacă tot este un guvern de sacrificiu, să merite!”, a afirmat Daniel David.

Ministrul a accentuat că „trebuie să abandonăm paradigmă antiquate în educație-cercetare, inclusiv mecanismele ascunse, neperformante și inechitabile”. Aceasta nu înseamnă, așa cum temerile unora sugerează, că sistemul de educație va fi distrus, ci implică renunțarea la un sistem depășit pentru a construi o paradigăm de educație rațională, decentă, performantă și echitabilă!”.

Măsurile în domeniul educației

Ministrul Educației a oferit informații despre „cele mai importante decizii luate astăzi, pentru a evita manipulările”.

„Pe termen scurt: în educație-cercetare nu vor fi concedieri și nu vor scădea salariile; Pe termen mediu: salariul de start pentru un profesor debutant/asistent universitar va fi echivalent cu salariul mediu brut pe economie și vom asigura echivalența salarială pentru CSII/CSI cu cadrele didactice la universitate; Pe termen lung: nu vom mai proroga alocarea de 1% din PIB pentru cercetare și 15% din bugetul consolidat pentru educație”, a detaliat Daniel David.

Referitor la creșterea normei didactice cu două ore, oficialul a explicat că „aceasta se va realiza prin ore libere – există peste 30.000 de norme didactice în sistem care nu sunt prinse în regimul de titularizare – astfel, nu se vor opri contractele de muncă existente”.

„Nimeni nu va pierde locul de muncă, iar fiecare situație specifică va fi analizată, acolo unde este cazul, în interesul cadrelor didactice, elevilor și al sistemului de educație”, a continuat el.

Conform ministrului, „creșterea normei de lucru în activitățile directe cu elevii (norma didactică – litera a, art. 207 din Legea 198/2023), cu 2 ore pe săptămână, înseamnă o majorare medie de la 3.6 la 4 ore din cele 8 ore zilnice”.

„În termeni generali, se va mări, în medie, cu 24 de minute zilnic! Aceasta ne menține sub media europeană a normei didactice. Această creștere este temporară și se va aplica pe un ciclu de studiu de 4 ani, pentru a studia impactul acesteia, iar profesorii cu experiență vor putea să-și deducă timpul de lucru de 8 ore (literele b-f, art. 207 din Legea 198/2023). În final, activitățile de „dirigenție”, examenele naționale (evaluare națională și bacalaureat) și pregătirea pentru olimpiade rămân neincluse în normă și se vor plăti separat”, a declarat Daniel David.

Daniel David consideră că „plata pe oră în sistemul preuniversitar trebuie să fie stabilită rațional și decent”.

„Chiar cu această creștere de 2 ore pe săptămână, din cele peste 30.000 de norme didactice libere, multe vor rămâne pentru plata pe oră, însă, treptat, cât mai multe dintre acestea trebuie publicate transparent în cadrul concursului de titularizare (care se desfășoară conform planificării actuale). Totuși, plata pe oră în educația preuniversitară trebuie definită rațional și corect. În prezent, aceasta nu se raportează la întregul timp de muncă și are o valoare prea mare comparativ cu ora din norma de bază, inclusiv în comparație cu domeniul universitar și, pe alocuri, cu domeniul sănătății. Nimeni nu este obligat să facă acest lucru, iar cine va dori, trebuie să fie conștient că valoarea acesteia este una corectă și sustenabilă într-un domeniu în criză”, a explicat ministrul.

El a subliniat că „munca din educație nu este ușoară” și că apreciază „fiecare efort al colegilor de la catedră”.

„Degrevarea funcțiilor de conducere va trebui să varieze, în funcție de dimensiunea instituției și echivalentul funcției de conducere, până la 50%. Cred că oricine se află într-o astfel de poziție va trebui să aibă măcar 2 ore de activități didactice pe zi, pentru a nu pierde legătura cu elevii și cu procesul educațional! În prezent, circa 70% dintre cei aflați în funcții de conducere cu degrevări medii de 64% (dar cu păstrarea salariului) optează oricum pentru plata pe oră”, a continuat ministrul Educației.

Daniel David a insistat asupra faptului că „modelele europene stipulează profesionalizarea funcțiilor de conducere” și că „discuțiile privind modelul dorit în țară trebuie să înceapă, iar implementarea sa ar trebui să fie realizată începând cu anul școlar 2026 – 2027”.

„La finalul lui 2025, voi lansa concursurile pentru directorii de unități de învățământ și vom reorganiza „inspectoratele”, astfel încât să putem adopta un nou model în 2026 – 2027. Asta este parte din viziune și vom implementa acest plan cu ajutorul profesioniștilor din educație”, a adăugat el.

Afirmatii despre numărul elevilor din clase

Ministrul Educației a menționat totodată că „noile limite minime/maxime pentru numărul de elevi dintr-o clasă se aliniază altor practici europene, iar aceste limite sunt similare cu cele din țară între 2011 – 2020 (și pe alocuri chiar mai favorabile)”.

„Practic, nu consider că este o problemă majoră să existe cu 1 – 2 bănci suplimentare în anumite clase, având în vedere dificultățile existente. Limitele nesustenabile stabilite în 2023 au generat nu doar norme didactice suplimentare, ci și multe clase ce afectează infrastructura școlară. Reducerile aplicate pentru numărul de copii în clasă, acolo unde sunt elevi cu cerințe educaționale speciale, rămân în vigoare, inclusiv pentru minorități și alte condiții stipulate de lege! Reducerea acestor limite minime/maxime trebuie să fie un deziderat, dar trebuie gândită în mod realist, având în vedere implicațiile psihopedagogice, pe măsură ce bugetul crește și infrastructura se dezvoltă”, a adăugat Daniel David.

El susține că „noua limită, mai ridicată, pentru statutul de școală cu personalitate juridică nu schimbă nimic în ceea ce privește unitatea școlară și orientarea ei spre nevoile profesorilor și elevilor (ex.: contractele de muncă, locul desfășurării activităților educaționale etc.)”.

„Școala devine formal legată de una cu personalitate juridică, având în vedere dispariția funcției de director, dar persoana respectivă rămâne titulară în sistem. Reglementările legate de numărul unităților școlare pe UAT rămân tocmai valabile”, a explicat Daniel David.

Clarificări despre situația burselor

Ministrul Educației a afirmat că, datorită măsurilor luate, „bursele în învățământul preuniversitar sunt normalizate pentru a preveni distorsiunile apărute în ultimii ani, perioadă în care școala a devenit, adesea, o fabrică de note pentru bani”.

„Dacă nu interveneam acum, în special în ceea ce privește bursele de merit, cred sincer, având în vedere reacțiile din sistem, că școala nu ar mai fi putut fi salvată. În ultimii ani, am adus în educație „ethosul banilor” prin „bursiadă” și țin să vă spun că nu sunt de acord cu asta. Dacă am fi continuat această practică, nu am fi putut opri distrugerea „ethosului educației”, care ne amintește că în sistemul gratuit și obligatoriu de învățământ copiii trebuie să vină la școală cu plăcere, ca o modalitate de succes social. Bursele și premiile au alte funcții, așa cum le propunem aici, iar eu sunt de acord cu aceste propuneri.

Ministrul a oferit și informații referitoare la bursele din sistemul universitar.

„Fondul de burse în învățământul universitar, chiar cu ajustările actuale, va fi în 2025 – 2026 mai mare decât în 2022 – 2023! În această perioadă de criză, nu putem însă să facem față creșterilor, poate bine intenționate, dar complet nesustenabile din 2023 – 2024/2024 – 2025 și nu le putem acoperi, la fel cum se face în majoritatea țărilor, decât pentru perioada studiilor (totuși, universitățile pot decide să le acopere pe tot parcursul anului). Vom căuta modalități complementare de susținere a studenților, inclusiv prin discuții cu organizațiile studențești”, a declarat Daniel David.

El a subliniat că „măsura este temporară”.

„Măsura este temporară, aplicându-se pe un ciclu de studiu de 3 ani, iar în această perioadă vom căuta un mecanism de finanțare mai eficient (de exemplu, având în vedere că bursa este neimpozitată, referința nu poate fi salariul minim brut, ci așa cum am propus, salariul minim net). De asemenea, este important de subliniat că studenții doctoranzi cu bursa nu sunt în niciun mod afectați, având o componentă continuă de cercetare în cadrul activităților lor!”, a adăugat ministrul Daniel David.