O româncă joacă un rol esențial în digitalizarea Uniunii Europene. „Veți ști că funcționează atunci când voi putea cumpăra în Franța, cu buletinul din Belgia, medicamentul prescris în România”

Cristina Cosma a fost numită, în luna iunie, director adjunct al Unității Europa Interoperabilă din cadrul Directoratului General pentru Servicii Digitale al Comisiei Europene. În această funcție, românca va coordona implementarea unor măsuri menite să schimbe profund viața cetățenilor europeni în anii următori, în special în relația lor cu autoritățile, indiferent de statul UE în care se află.

• Cu 16 ani de experiență în cadrul Comisiei Europene, Cristina Cosma a intrat în Unitatea Europa Interoperabilă în 2018. După o perioadă de trei ani (2022-2025) petrecută în Directoratul General pentru Rețele de Comunicații, Conținut și Tehnologie, s-a întors în departamentul responsabil cu punerea în aplicare a Legii Europa Interoperabilă.

Într-un interviu pentru site-ul Interoperable Europe, Cosma discută despre modul în care viețile noastre vor fi transformate în următorii ani. Întrebată când va deveni Europa Interoperabilă cu adevărat funcțională, ea a răspuns:

„Când voi putea călători în Franța cu actul de identitate belgian și să cumpăr medicamentul prescris de medicul din Belgia sau România. Sau, dacă am nevoie de certificatul românesc de naștere, să îl pot solicita de pe telefonul meu sau, mai bine spus, dacă nu va mai fi necesar, deoarece administrația știe unde m-am născut. Sunt conștientă că acest lucru nu se va realiza în următorii doi ani și nu pot oferi o dată exactă, având în vedere că politicile se schimbă continuu.”

Transformarea Europei în urma pandemiei

În prezent, Comisia Europeană a început evaluarea impactului digital al propunerilor sale, dar este necesară și evaluarea din partea statelor membre care trebuie să își ajusteze legislațiile în conformitate cu modificările sugerate.

„Unul dintre obiectivele esențiale pe care mi le doresc este să văd măcar câteva state membre efectuând aceste evaluări și să stabilim un set de reguli pentru a testa aceste măsuri înainte de a le implementa”, afirmă Cosma.

Ea a subliniat că pandemia de COVID-19 a evidențiat importanța conectivității digitale, ceea ce a dus deja la transformări semnificative în ultimii ani.

„Serviciile publice digitale pe care le avem acum nu existau acum cinci ani. De exemplu, observ că România a înființat un portal pentru serviciile oferite cetățenilor care locuiesc în străinătate, ceea ce îmi permite să programez o întâlnire la consulat pentru a rezolva problemele legate de documente, mult mai ușor. Fondurile de redresare și reziliență de după COVID au avut un rol semnificativ, deoarece 20% din aceste fonduri au fost investite de către statele membre în transformarea digitală”, a adăugat funcționara.

Conform unui raport al OECD, țările europene sunt, în medie, înaintea altor regiuni în ceea ce privește serviciile publice digitale, după inițierea programelor de digitalizare. „Există exemple de interoperabilitate a serviciilor publice în toate cele 27 de state membre. Totuși, avem dificultăți cu serviciile transfrontaliere. În prezent, suntem la o implementare de 77% și ar trebui să ajungem la 100% până în 2030”, a declarat Cristina Cosma.

Utilizarea extinsă a inteligenței artificiale

Legea Europa Interoperabilă a intrat în vigoare complet abia din acest an, ceea ce înseamnă că efectele sale nu s-au manifestat încă în totalitate. Transformarea digitală a serviciilor publice din UE urmează să-și devină evidentă în viitor.

„Acest lucru se traduce prin servicii publice proactive susținute de utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale. Există multe exemple. Nașterea unui copil ar putea declanșa automat procesarea tuturor documentelor de către administrația publică și notificarea părinților că un copil a fost înregistrat, iar alocația va fi transferată într-un cont prestabilit. Un algoritm ar putea notifica autoritățile locale că va exista o lipsă de locuri de creșă într-o anumită zonă. Există, de asemenea, posibilitatea de a înregistra o afacere într-un singur stat membru și de a o putea desfășura legal în toate cele 27 de țări, fără a fi necesară înregistrarea separată în fiecare stat”, a precizat Cosma.

Un alt aspect esențial va fi facilitarea utilizării pe scară largă a inteligenței artificiale, pentru a permite o colectare și inventariere mai eficientă a datelor, astfel încât funcționarii publici să se poată concentra mai mult pe interacțiunea cu cetățenii și companiile.

„Însă toate aceste inițiative trebuie să respecte valorile europene, bazându-se pe consimțământ, respectând viața privată, având o amprentă energetică cât mai redusă și o gestionare a datelor centrată pe cetățean. Este crucial să avem verificări umane continue în procesul de colectare a datelor și ca oamenii să fie implicați în luarea deciziilor. Deși inteligența artificială reprezintă o oportunitate remarcabilă, implementarea sa necesită o atenție atentă și bazată pe principii. Totuși, trebuie să avansăm, nu putem să ratăm această oportunitate”, a concluzionat Cristina Cosma.