FOTO / VIDEO Cum arată drumul pentru care un baron local a fost implicat într-un scandal de mită de 1 milion de lei.

Drumul strategic Bârlad – Laza Codăești, o investiție ce beneficiază de fonduri europene de peste 59 de milioane de euro, nu a fost finalizat nici după șase ani de la atribuirea licitațiilor. Două din cele trei tronsoane ale acestui drum au fost asfaltate de compania denunțătorului din cazul de corupție legat de Dumitru Buzatu, dar lucrările au rămas neterminate. Un reporter a parcurs drumul, care este subiectul a două anchete, una condusă de DNA și cealaltă de Parchetul European.

• Emil Savin, denunțătorul din cazul Buzatu, a afirmat în fața instanței că 'drumul a rămas acolo, poate fi văzut'. Compania sa, Soragmin, a câștigat licitația din 2019 pentru reabilitarea a două tronsoane de drum. Afaceristul a declarat în fața judecătorilor că Dumitru Buzatu, președinte al Consiliului Județean Vaslui, a întârziat timp de doi ani ultima plată, deși a susținut că drumul era în regulă, spunând: 'Dacă drumul nu era conform, primele patru plăți nu s-ar fi făcut.' Platoul de 15 milioane de lei, a cincea plată din partea CJ Vaslui către compania sa, a fost deblocat cu două săptămâni înainte de flagrantul în care Buzatu a primit o geantă cu 1,25 milioane de lei de la Savin. Două anchete penale analizează lucrările realizate de compania lui Savin: cercetările privind mită de la DNA și investigația Parchetului European privind utilizarea necorespunzătoare a fondurilor.

Drumul Bârlad – Laza Codăești, care a condus la inculparea liderului PSD considerat ultimul baron social-democrat activ, se întinde pe o distanță de peste 80 de kilometri, traversând județul Vaslui de la nord la sud.

Povestea acestui drum a început în 2019, atunci când firma lui Emil Savin a câștigat licitația pentru primele două tronsoane și lucrările au fost inițiate pentru ambele loturi.

Savin a afirmat că s-au finalizat toate lucrările până la turnarea asfaltului în 2020, iar aproximativ 80% din suprafața celor două loturi a fost asfaltată. Până în 2022 s-au efectuat patru plăți pe baza unor ordine de plată, inclusiv pentru primul strat de asfalt. Ultima plată, a cincea, a fost refuzată deoarece autoritățile au considerat că asfaltul nu corespunde specificațiilor din caietul de sarcini, a explicat Savin la tribunal.

Suspendarea plăților a fost impusă de Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord Est (ADRNE) după ce în vara anului 2021 un cetățean a semnalat calitatea slabă a drumului, ceea ce a dus la demararea verificărilor.

Expertiza folosită de DNA a fost contestată de șeful companiei implicate.

În fața instanței, Savin a contestat rigorile controlului, precizând că reprezentantul ADRNE 's-a coborât din mașină, a testat asfaltul cu pantoful și a afirmat că nu este bun'.

Prima expertiză a fost realizată de o firmă din Iași în colaborare cu o expertă din București, fostă profesoară universitară de la Universitatea Tehnică de Construcții București, care a sugerat că drumul mai necesită un strat de asfalt de 6 centimetri pentru a respecta normele.

Constructorul a solicitat o expertiză proprie, iar concluziile experților săi au fost favorabile.

În cadrul procesului, DNA a folosit rezultatele expertizei efectuate de specialiștii lui Savin, deși parametrii acestora nu se raportau la caietul de sarcini.

Calitate variabilă a asfaltului pentru trafic mediu, deși drumul este destinat pentru trafic greu.

Raportul tehnic realizat de experții plătiți de Emil Savin a arătat că 'capacitatea portantă este BUNĂ pentru trafic mediu în cazul DJ 247, FOARTE BUNĂ pentru trafic mediu în cercetarea DJ 245 M și 245'.

Potrivit documentației proiectului, drumul ar trebui să fie destinat traficului greu, nu celui mediu.

Un inginer în drumuri a explicat că diferențele între cele două categorii de drumuri sunt semnificative.

O structură rutieră pentru trafic greu trebuie să suporte 1 milion de osii standard anual, o osie reprezentând 11,5 tone, în comparație cu numai 300.000 de osii pe an pentru trafic mediu, a explicat specialistul anonim.

Savin a raportat la DNA că experții desemnați de Consiliul Județean au ignorat concluziile specialistului său, subliniind că Buzatu dorea să-l 'prindă în capcană și să se folosească de el'.

Un singur tronson finalizat, al cărui contract a fost câștigat de o altă firmă.

În prezent, din cele trei loturi ale drumului strategic, doar ultimul este completat. Celelalte două, realizate de compania Soragmin, sunt încă în desfășurare.

Dacă proiectul nu va fi terminate până în decembrie 2026, județul Vaslui va fi obligat să restituie fondurile europene, ceea ce ar reprezenta un faliment pentru județ, conform surselor locale.

Compania lui Emil Savin a rămas cu lucrările de la lotul 1, după ce contractul pentru lotul al doilea a fost anulat de comun acord din cauza creșterii costurilor. Procedura de atribuire a fost reluată toamna trecută, iar pe 25 martie a fost desemnat un nou câștigător, societatea Viacons Rutier Vaslui.

Recent, firma lui Savin a contestat rezultatul licitației și a solicitat reluarea ofertelor.

Aspectele actuale ale drumului.

Un reporter a parcurs drumul acuzat de mită și fraudă de fonduri europene, evidențiind că șoseaua Bârlad – Laza – Codăești nu respectă standardele impuse pentru o investiție europeană, așa cum indică imaginile surprinse în luna martie.

Suprafața drumului nu prezintă aspectul 'tip acoperiș', cerut în documentele proiectului pentru a asigura scurgerea apei după precipitații. Acest lucru generează bălți pe traseu.

Conform caietului de sarcini, suprafața carosabilă ar trebui să aibă o înclinație de până la 2,5 cm (pornind de la axul drumului). Măsurătorile realizate de reporter au arătat că în anumite zone situația este inversă.

De asemenea, documentația tehnică stipulează că lățimea platformei drumului trebuie să fie de 8 metri, cu acostamente de 1 metru.

La intrarea în lotul al doilea din localitatea Zăpodeni, măsurătorile efectuate au indicat o lățime totală de doar 6,7 metri.

Pe drumul realizat de compania lui Savin, în anumite zone deja au apărut surpări. În comuna Poienești, o groapă adâncă din asfalt este deja semnalizată de câteva zile cu o creangă de copac, iar în alte porțiuni, trotuarul s-a prăbușit.

Trotuarele cu scări care nu sunt funcționale.

O altă problemă se regăsește pe raza comunei Alexandru Vlahuță, unde au fost necesare trotuare înălțate, care sunt prevăzute cu scări, dar nu asigură continuitatea în zona podețelor. Astfel, pietonii trebuie să sară pentru a traversa de pe o parte a trotuarului pe cealaltă.

În zona mănăstirii Florești, drumul este marginit de două tipuri de rigole: carosate (acoperite) și betonate (simple), aflate la niveluri diferite, ceea ce provoacă probleme la scurgerea apelor.

Pământul excavat în urma lucrărilor a fost mutat de pe un mal pe altul, iar în zona împădurită, mormintele vechi sunt acoperite de vegetație. Conform documentației, constructorii ar trebui să mute acest pământ la o distanță de până la 5 km. Aceleași reguli se aplică și pentru deșeuri, însă s-au observat rămășițe de beton aruncate în zona drumului.

Specialist: „Un drum care arată ca un cearșaf mototolit are deficiențe.”

Inginerul consultat a analizat imaginile surprinse de reporter pe drumul strategic.

'Aspectul drumului seamănă pe alocuri cu un cearșaf mototolit, ceea ce sugerează o problemă. Gropile apar ca un defect de execuție sau fundația ar putea fi insuficientă. În România, constructorii tind să economisească, adaptând structura la forma terenului, fără o fundație solidă', a comentat specialistul.

Declarațiile CJ Vaslui.

Noul președinte al Consiliului Județean Vaslui a asigurat că, odată finalizate lucrările, primele două loturi de drum vor fi conforme cu ultimul tronson, recepționat la sfârșitul anului trecut. Lotul al treilea al drumului strategic este văzut ca un motiv de mândrie locală, având în vedere că locuitorii din zonă au avut acces multă vreme doar la un drum de pământ.

Imaginile surprinse la distanța celui de-al treilea lot contrazic total cele surprinse la primele două tronsoane.

Ciprian Trifan, președintele CJ Vaslui, a declarat că firma Soragmin a fost plătită exclusiv pentru lucrările la lotul 1. Savin a susținut la audieri că plățile au fost efectuate pentru ambele loturi.

O solicitare din partea presei pentru o situație clară a plăților efectuate către Soragmin nu a primit răspuns din partea CJ Vaslui.

Geanta cu șpaga de 1 milion de lei.

Dumitru Buzatu a fost arestat preventiv în septembrie 2023 după ce DNA l-a surprins având în portbagaj o geantă conținând 1,25 milioane de lei, bani pe care i-a primit de la Emil Savin. Aceștia reprezentau 10% din valoarea proiectului, conform declarațiilor lui Savin, care a adăugat că era cunoscut în mediul de afaceri că Buzatu percepea 10% din valoarea contractului pentru a asigura câștigarea licitației. 'Se știa dinainte cine va câștiga', a spus Savin în fața judecătorilor.

Savin a menționat că 80% dintre proiectele cu fonduri europene din județul Vaslui, în domeniul infrastructurii rutiere, au fost adjudecate de societățile sale.

Judecătorul a interzis întrebarea avocaților privind numărul de dăți în care Savin i-ar fi dat mită lui Buzatu, apreciind că un astfel de răspuns ar putea duce la auto-incriminare.

Investigația Parchetului European.

Dacă ancheta DNA s-a concentrat pe faptele de corupție, Parchetul European investighează modul în care au fost plătite lucrările în cadrul acestui proiect. Procurorii europeni au confirmat că s-a deschis o urmărire penală în acest caz, din cauza indiciilor de fraudare a fondurilor europene.

Departamentul de Luptă Antifraudă a cerut recent Inspectoratului Județean de Construcții Vaslui să efectueze un control detaliat asupra tuturor celor trei loturi ale drumului strategic pentru a identifica deficiențele.

Conform Legii 50/1991, autoritățile locale au obligația de a urmări respectarea disciplinelor în autorizarea lucrărilor de construcții, iar în cazul drumului strategic de la Vaslui, aceste măsuri nu au fost implementate.