Sistemul Garanție Returnare: Punctele slabe, perspectivele de viitor și traseul sticlei din România către sudul Poloniei

Sistemul Garanție – Returnare (SGR) activează de 15 luni și a reușit să atragă peste patru miliarde de ambalaje către automatele din proximitatea magazinelor. O inițiativă recentă preconizează testarea unor automate mobile de dimensiuni mari, inspirate de un model utilizat în Ungaria, în scopul de a aborda un punct slab al SGR. Care ar fi modul de funcționare? Ce alte modificări s-ar putea naște și de ce reciclarea sticlei este o provocare în România?

Românii returnează în medie peste 10 milioane de ambalaje zilnic la automatele de colectare (RVM-uri), iar această cifră depășește 17 milioane pe timp de vară, conform datelor de anul trecut. Proiecțiile pentru acest an indică o număr de peste șase miliarde de ambalaje returnate.

În prezent, există aproape 5.700 de automata de colectare în România, reprezentând o creștere de 600 de automate comparativ cu finalul lui 2024. În februarie, au fost implementate 180 de puncte noi, conform companiei RetuRO, care administrează SGR.

Retailerii dețin aceste automate, ei investesc în achiziția și evaluarea amortizării costurilor. În anumite cazuri, nu este rentabil să fie instalat un RVM dacă zona nu beneficiază de un consum ridicat. „Un RVM necesită nu doar investiția inițială, ci și un volum considerabil de ambalaje. De exemplu, pentru un automat de dimensiuni mici, este nevoie ca să fie colectate anual aproximativ 400.000 de ambalaje, ceea ce nu se poate realiza în unele localități din cauza consumului scăzut,” a explicat Cătălina Marga, director financiar la RetuRO, într-o discuție cu presa.

Diferențele între mediul rural și urban sunt semnificative

Mulți au subliniat problemele automate de colectare, însă punctul vulnerabil al SGR este coeficientul scăzut de colectare în zonele rurale comparativ cu orașele. În ultimele trei luni, numărul de automate a crescut cu 10%, dar cozi lungi la multe dintre acestea sunt cauzate de procentul mic de colectare din localitățile rurale.

Locuitorii din sate care doresc să recupereze garanțiile se îndreaptă către supermarket-urile din orașe, de multe ori cărând saci plini cu PET-uri, doze și sticle, parcurgând distanțe de 30-40 km.

Pe platforma RetuRO sunt înregistrați aproximativ 67.000 de comercianți, dar doar circa 40.000 dintre aceștia au semnat contracte pentru colectare.

Magazinele mici nu au adoptat sistemul de reciclare, deși toți comercianții sunt obligați să participe, inclusiv cele mai mici chioșcuri din cartiere sau sate.

Magazinele cu suprafață sub 200 mp nu sunt exceptate, dar au posibilitatea de a se asocia cu alți operatori economici sau cu autoritățile locale. Inițiativele primăriilor în domeniul reciclării vor aduce o schimbare pozitivă.

Anul acesta, au apărut câteva exemple la nivel național, iar în unele localități autoritățile regăsesc acum necesitatea de a dezvolta infrastructura pentru colectare.

Pe 13 martie, ministrul mediului, Mircea Fechet, a criticat modul în care funcționează SGR, susținând că rata scăzută de colectare din mediul rural reprezintă o problemă.

„Este esențial să ne asigurăm că în fiecare comună și sat din România există un punct de colectare, fie automat, fie manual, pentru a facilita reciclarea, și acest lucru trebuie să fie bine comunicat conducerii RetuRO,” a subliniat ministrul.

Un model inspirat din Ungaria va fi testat

RetuRO va lansa un proiect-pilot menit să stimuleze colectarea în mediul rural, conform unui model din Ungaria. Aceasta presupune o mașină cu un RVM de capacitate mare care se deplasează la punctele de colectare pentru a ridica ambalajele direct de la comercianți.

Cătălina Marga a explicat cum va funcționa acest RVM mobil: nu va fi un dispozitiv în care oamenii să aducă saci cu sticle, ci va permite predarea manuală a ambalajelor la comercianți care primesc un ID de la RetuRO. În zilele în care mașina va trece printr-o zonă, comercianții vor introduce ID-ul și ambalajele vor fi contabilizate.

Detalii despre locația și termenul desfășurării testului pilot încă nu sunt disponibile, însă RetuRO promite o implementare rapidă, prin integrarea acestui sistem în rețeaua de colectare.

Nicio modificare a garanției sau ambalajelor în 2025

Nu sunt indicii că vor exista modificări semnificative în regulile SGR pentru 2025. Garanția nu va crește la 1 leu, considerându-se că numărul de ambalaje reciclate este în continuă creștere.

Există cereri pentru includerea borcanelor și a sticlelor mai vechi, dar nu există confirmări oficiale în acest sens. Cele mai mari ambalaje admise în prezent sunt PET-urile de 3 litri.

„Observăm că PET-urile dispar de pe stradă și din natura, iar acum e crucial să stabilizăm sistemul pentru a ne asigura că acesta rămâne solid și autosustent. Este important să așteptăm finalizarea acestui an pentru a discuta posibile extinderi,” afirmă Gemma Webb, CEO al RetuRO.

Ea a explicat că înainte de implementarea SGR, sistemele din Germania, Norvegia și Danemarca au fost studiate pentru a adopta cele mai bune practici. Interesant este că modelul românesc a devenit sursă de inspirație pentru diverse țări europene.

Sticla românească este exportată în Polonia

La centrele de reciclare, au sosit zeci de mii de tone de ambalaje, însă capacitatea de reciclare în România, îndeosebi pentru sticlă, este insuficientă. Cei trei mari reciclatori de sticlă nu au fost pregătiți pentru un volum atât de mare de material, necesitând capacități adiționale de sortare și angajări, conform reprezentanților RetuRO.

„România nu dispune de suficiente capacități de reciclare pentru sticlă. Deși pentru plastic și aluminiu situația este mai bună, sticla a reprezentat o provocare. Reciclarea a depășit așteptările, cu peste 20.000 de tone de sticlă colectate într-o lună, o situație fără precedent,” a afirmat Radu Pascu, director comercial al RetuRO.

În lipsa capacităților adecvate în țară, RetuRO s-a orientat spre export, direcționând sticla către un procesator din Republica Moldova, precum și spre fabrici din Ungaria și Polonia, folosind transportul feroviar. Alte cantități au fost expediate pe apă spre Turcia, conform lui Radu Pascu.

Aproximativ 40% din sticla colectată în România a fost trimisă la export.

Implementarea eficientă a logisticii și investițiile planificate

La începutul lui 2024, s-a planificat construirea a 17 centre de sortare și numărare, dar ulterior s-a decis că 9 centri sunt suficienți, dintre care 7 sunt operaționali. Cel mai mare hub de colectare se află în Otopeni, având o capacitate anuală de aproximativ 900 milioane ambalaje SGR.

Se estima că în perioada aglomerată ar fi nevoie de o flotă de 1.700 de camioane pentru transport, dar s-a ajustat planul la un maxim de 1.100 de camioane.

„Logistica a fost cea mai mare provocare, deoarece nu exista un sistem clasic pentru gestionarea acestui proces în România,” a explicat Ovidiu Singeorzan, director operațional la RetuRO.

Un alt aspect complex a fost lipsa istoricului pentru planificarea ridicărilor și cartografierea corectă a punctelor de colectare. Acum, multe dintre aceste probleme logistice au fost rezolvate, iar capacitatea de colectare a fost îmbunătățită.

Pentru anul acesta, RetuRO anunță investiții în sistemul IT pentru o performanță mai bună.

Pe 25 februarie, RetuRO a anunțat licitația pentru selecția furnizorilor de transport care vor susține fluxul logistic în cadrul SGR. Termenul limită inițial pentru propuneri a fost 17 martie, dar a fost extins până la final de aprilie. Se preconizează că vor fi implicați între 700 și 1.000 de transportatori naționali, organizați pe regiuni.

Investiții și strategică a companiei RetuRO

RetuRO a obținut un împrumut verde de 90 milioane de euro înainte de implementarea SGR, destinația fiind investițiile în centrele de numărare și sortare. Acest împrumut este acoperit din surse proprii, generate de cele trei bloguri principale de venit.

Obiectivul de colectare pentru anul inaugural a fost de 65%, dar s-a atins o rată de 55%. Totuși, în ultimele 6 luni, performanța gospodăriilor a depășit 80%. Prima parte a anului a avut cifre foarte mici datorită necunoașterii sistemului.

Autoritățile au decis ca RetuRO să nu fie sancționată pentru nerealizarea obiectivului, însă aceasta este obligată să investească 350 milioane de lei în următorii cinci ani pentru îmbunătățirea sistemului.

Aceste 350 milioane de lei sunt în plus față de împrumutul inițial de 90 milioane de euro. RetuRO a depus planul de investiții în termen și acesta a fost aprobat favorabil de AFM, necesitând acum aprobat printr-o hotărâre de guvern.

Referitor la utilizarea sumelor lã, Cătălina Marga a explicat că acestea vor fi destinate în principal eficientizării, dorindu-se îmbunătățirea eficienței sistemului și calității materialelor. Orice sistem de garanție – returnare ajunge, de obicei, să aibă o puritate a materialelor de calitate înaltă după 5-6 ani de funcționare, și se investește și în automatizare, pentru a reduce intervenția proceselor manuale.

Pentru a crește puritatea materialelor, este necesară achiziționarea de utilaje de sortare mai performante pentru PET-uri și sticle.

Sistemul Garanție-Returnare (SGR) este gestionat de RetuRO, o companie creată de un consorțiu format din acționari privați și un acționar public.

Acționarii privați includ Asociația Berarii României pentru Mediu (30%), Asociația Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate (30%) și Asociația Retailerilor pentru Mediu (20%). Statul român, prin Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, deține 20% din acțiuni.