Unul din trei copii români școlari se confruntă cu supraponderabilitate sau obezitate. „Toate organele și sistemele corpului pot fi afectate într-o formă sau alta”

Excesul de greutate este o problemă care îi afectează pe copiii români încă de la o vârstă fragedă, conform datelor oferite de Direcția de Sănătate Publică, cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă Împotriva Obezității. În România, 32% dintre băieți și 28% dintre fete cu vârste între 7 și 9 ani sunt supraponderali sau suferă de obezitate. De asemenea, conform Organizației Mondiale a Sănătății, la nivel european, un copil din trei de vârstă școlară se confruntă cu excesul de greutate.
Situația este alarmantă și în perioada adolescenței timpurii: 22% dintre băieții și 14% dintre fetele cu vârste cuprinse între 11 și 15 ani se luptă cu supraponderabilitatea sau obezitatea.
Estimările sugerează o tendință îngrijorătoare: obezitatea infantilă este considerată o provocare majoră a acestui secol, cu prognoze ce indică o dublare a ratei acesteia până în 2035.
La nivel european, conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății, excesul de greutate și obezitatea afectează:
- Unul din trei copii de vârstă școlară.
- 7,9% dintre copiii cu vârsta de până la 5 ani.
- 60% dintre adulți.
Datele din România sunt alarmante:
- Aproximativ 22% dintre băieții și 14% dintre fetele cu vârste între 11 și 15 ani se confruntă cu excesul de greutate sau obezitatea.
- Studiul „European Childhood Obesity Surveillance Initiative (COSI)” arată o rată de obezitate și exces de greutate de 32% la băieți și 28% la fete în grupa de vârstă 7-9 ani.
- În 2022, conform Institutului Național de Statistică, peste 62% dintre adulți erau supraponderali sau suferind de obezitate, iar mai mult de 18% dintre copii se aflau în aceeași situație.
Prognoze pentru 2035:
- Obezitatea infantilă este estimată să crească cu 100% până în 2035;
- Unul din patru oameni ar putea să trăiască cu obezitate până în 2035.
Efectele schimbărilor stilului de viață asupra obezității
De-a lungul timpului, obezitatea nu a fost percepută și tratată ca o boală, atât de pacienți cât și de comunitatea medicală. Stilul de viață a evoluat semnificativ în ultimele decenii, cu noile generații având acces mai devreme la o alimentație bogată în calorii, tip fast food, sedentarism și petrecerea timpului liber în fața monitoarelor.
O altă provocare o constituie stigma legată de obezitate, a explicat dr. Cornelia Bala, medic primar în diabet, nutriție și boli metabolice, precum și președinte de onoare al Asociației Române de Educație în Diabet și Obezitate: „Trebuie să demontăm ideea că obezitatea este un defect cosmetic și este exclusiv vina persoanei. Deși prevenirea obezității necesită eforturi, cei care ajung în această situație nu ar trebui să fie stigmatizați sau excluși de la tratamente. De multe ori, obezitatea este considerată o rușine, ceea ce duce la evitarea discuțiilor și a consulturilor medicale pentru intervenții corecte și eficiente pe termen lung.”
Cauzele apariției obezității
Supraponderalitatea și obezitatea sunt definite ca acumulări anormale sau excesive de grăsime care pot influența negativ sănătatea. Cauza principală a obezității se rezumă la un dezechilibru energetic între caloriile consumate și cele cheltuite.
Totuși, cauzele obezității nu se limitează la o alimentație inadecvată și la sedentarism; factorii care contribuie la acest dezechilibru sunt complexi și variate, conform Organizației Mondiale a Sănătății.
Tema Zilei Mondiale de Luptă Împotriva Obezității din acest an este „Schimbarea sistemelor, vieți mai sănătoase”, care abordează problemele sistemice ce contribuie la prevalența crescută a obezității.
„Prin punerea în centrul atenției a persoanelor afectate de obezitate și colaborarea între guverne, profesioniștii în sănătate, autorități de reglementare și public, putem transforma sistemele și construi un viitor mai sănătos pentru toți, în întreaga lume. Obezitatea a fost, prea mult timp, privită dintr-o perspectivă restrânsă, cu responsabilitatea pusă adesea asupra indivizilor. Totuși, realitatea este mult mai complexă”, au declarat reprezentanții Direcției de Sănătate Publică.
Aceștia adaugă că sistemele disfuncționale – cele de sănătate, alimentație, reglementare, guvernare și urbanism – contribuie la creșterea alarmantă a obezității la nivel global. „Aceste sisteme influențează mediul în care trăim, alimentația pe care o consumăm și serviciile de îngrijire pe care le primim, perpetuând obezitatea ca o boală cronică și un factor de risc pentru alte afecțiuni, inclusiv boli de inimă, diabet și cancer”, subliniază Direcția de Sănătate Publică.
Complicațiile obezității: peste 200 de afecțiuni legate de excesul de greutate
Obezitatea este o boală cronică asociată cu peste 200 de afecțiuni medicale și are un impact semnificativ asupra calității vieții, influențând incidența, prevalența și mortalitatea din cauza bolilor asociate, inclusiv cele cardiovasculare, endocrine și anumite forme de cancer.
„Toate organele și sistemele corpului pot fi afectate, sub diverse forme, de obezitate”, afirmă dr. Cornelia Bala.
„Cele mai frecvente complicații sunt cele metabolice, cum ar fi prediabetul și diabetul, dislipidemia, sindromul metabolic, hipertensiunea, bolile coronariene și cerebrovasculare, insuficiența cardiacă. De asemenea, sunt frecvente bolile digestive, precum boala de reflux și ficatul gras; se observă o corelație mai mare între obezitate și anumite tipuri de cancer, inclusiv cancerul de sân, colorectal, endometrial, ovarian, hepatic, renal și de prostată. Problemele psihocognitive precum depresia, tulburările cognitive sau declinul cognitiv accelerat sunt de asemenea asociate cu obezitatea”, explică dr. Cornelia Bala.
Statisticile indică faptul că 44% dintre cazurile de diabet zaharat de tip 2, 23% dintre bolile cardiace ischemice și între 7% și 41% dintre anumite forme de cancer sunt atribuite excesului de greutate și obezității.
Excesul de greutate și obezitatea sunt printre principalele cauze de deces și invaliditate în regiunea europeană, cu estimări recente arătând că acestea cauzează peste 1,2 milioane de decese anual, reprezentând peste 13% din totalul mortalității.
Foto: Dreamstime.com