Brânza de lapte de măgăriță: Delicatesă sârbească de 1.200 de euro pe kilogram
Costul unui kilogram de brânză sârbească „pule”, preparată din lapte de măgăriță, a ajuns la 1.200 de euro, ceea ce depășește salariul mediu din Serbia. Această brânză exclusivă este disponibilă doar în Rezervația Naturală Zasavica, aflată la aproximadamente 80 de kilometri vest de Belgrad, conform surselor.
Pentru a obține un kilogram de brânză, sunt necesari aproximativ 25 de litri de lapte de măgăriță, iar o măgăriță poate să producă această cantitate în decurs de un an și jumătate, explică Vuk Simić, managerul rezervației, într-un interviu.
Deși brânza „pule” este una dintre cele mai scumpi brânzeturi, nu deține recordul absolut, acest titlu revenind brânzei albastre spaniole „cabrales”, care în 2024, a fost vândută cu 36.000 de euro pentru 2,5 kilograme, conform Cărții Recordurilor Guinness.
Această brânză rămâne, totuși, un lux rezervat celor cu venituri elevată, fiind apreciată chiar și de superstaruri, cum ar fi jucătorul de tenis Novak Djokovic, care ar fi achiziționat întreaga producție anuală pentru restaurantul său.
Locația vânzării brânzei „pule”
Rezervația Zasavica se întinde pe 36 de kilometri pătrați și adăpostește specii rare de plante și animale, inclusiv cai sălbatici și sute de specii de păsări. Cea mai mare fermă de măgari din sud-estul Europei găzduiește un număr de 300 de măgari.
Fiecare măgar are o personalitate distinctă, a explicat Nikola Nilić, conducătorul fermei. Unii sunt mai lebădăcioși, alții mai reținuți, dar toți iubesc să fie răsfățați, cu o limită, adaugă el.
Din cei 300 de măgari, aproximativ 12 sunt masculi. Vuk Simić face o glumă spunând că femelele trăiesc „ca într-un harem”. Femelele încep să se împerecheze la doar 9 zile după naștere, ceea ce le menține într-o continuă stare de lactație.
Totuși, producția de lapte se oprește în momentul în care un mânz nu mai este în apropierea mamei, iar laptele este generat în cantități reduse.
O măgăriță produce aproximativ 300 de mililitri de lapte pe zi, echivalentul unui pahar, spune Simić.
Din acești 300 de mililitri, mânzul consumă jumătate, ceea ce face ca procesul de obținere a brânzei „pule” să fie extrem de lent.
Caracteristicile unice ale brânzei „pule”
Ce face brânza aceasta atât de specială?
Când a fost întrebat despre ingredientele sale secrete, Nikola Nilić a zâmbit și a spus, „Asta nu pot să dezvălui.” Ideea de a crea brânză din lapte de măgăriță a fost propusă de tatăl lui Vuk Simić, Slobodan, acum mai bine de zece ani.
O provocare majoră a fost obținerea consistenței unice a laptelui de măgăriță, care se aseamănă cu cel uman și nu se îngroașă ușor.
După numeroase încercări nereușite, specialiștii de la Zasavica au reușit să perfecționeze procesul.
„Gustul brânzei pule este unic și nu poate fi comparat cu nimic altceva”, afirmă Simić, adăugând că este un deliciu rafinat.
Deși are o reputație mondială, brânza „pule” nu este accesibilă pe scară largă și nu se exportă. Aceasta poate fi achiziționată exclusiv în Zasavica, nu în restaurantul din rezervatie, ci doar dintr-un magazin mic.
Produția anuală se ridică la doar 25-30 de kilograme, ceea ce îi conferă o raritate aparte, mai spune Simić.
Producția limitată a brânzei „pule”
Conform Asociației Crescătorilor de Animale din Serbia, în țară există câteva ferme mici de măgari, însă majoritatea se axează pe vânzarea laptelui, nu a brânzei.
Producția de lapte de măgăriță nu joacă un rol semnificativ în economia națională, a declarat Camera de Comerț și Industrie a Serbiei.
„Achiziția laptelui de măgăriță pentru producția pe scară largă de brânză nu este viabilă”, au afirmat reprezentanții Camerei de Comerț din Belgrad.
De asemenea, exportul brânzei ar necesita reglementări specifice, iar astfel Rezervația Zasavica rămâne singura care cunoaște rețeta. „Momentan nu avem planuri de a o împărtăși”, explică Simić.
Chiar dacă există cerere internațională pentru brânza „pule”, Simić menționează că exportul nu este o prioritate. „Suntem cunoscuți pe plan mondial și vindem tot ceea ce producem,” subliniază el.
Cumpărătorii care achiziționează brânza, recunoaște el, sunt în mare parte clienți internaționali cu venituri mari, dispuși să plătească pentru această delicatesă rară.
