Șoigu avertizează Europa cu privire la utilizarea armelor nucleare, în cazul unor acțiuni neprietenoase / Scenariul pentru declanșarea celui de-al Treilea Război Mondial

Serghei Șoigu, oficial de vârf al Rusiei în domeniul securității, a declarat joi că țara sa își rezervă dreptul de a folosi arme nucleare în cazul unei agresiuni din partea statelor occidentale, într-un interviu pentru agenția de presă de stat TASS, conform Reuters.

Declarațiile lui Șoigu vin pe fondul unor avertismente din partea președintelui american Donald Trump și vicepreședintelui JD Vance, care au subliniat că Washingtonul ar putea abandona eforturile de negociere pentru un acord de pace în Ucraina dacă nu vor apărea progrese rapide.

JD Vance a reiterat că un astfel de abandon ar putea avea loc dacă ambele părți nu acceptă o propoziție clară care să recunoască teritoriile ucrainene aflate sub ocupație ca parte a Rusiei.

După ce a preluat cel de-al doilea mandat de președinte în ianuarie, Trump a ajustat politica Statelor Unite față de conflictul din Ucraina, presând Kievul să accepte o încetare a focului și diminuând astfel presiunea asupra Moscovei.

Șoigu, care a fost ministru al apărării timp de peste un deceniu înainte de a fi numit în conducerea Consiliului de Securitate, a menționat joi schimbările recente în doctrina nucleară a Moscovei, modificări aprobate de președintele Vladimir Putin în noiembrie anterior.

Conform noilor reglementări din doctrina nucleară, Rusia poate considera utilizarea unei lovituri nucleare ca răspuns la un atac convențional asupra sa sau a aliatului său Belarus, în cazul în care acest atac ar constitui o ‘amenințare critică’ la adresa suveranității sau integrității teritoriale.

„Dacă alte state desfășoară acțiuni neprietenoase care amenință suveranitatea și integritatea teritorială a Federației Ruse, țara noastră consideră legitim să răspundă cu măsuri corespunzătoare pentru a preveni astfel de acțiuni”, a declarat Șoigu în interviul său.

El a adăugat că Moscova „monitorizează cu atenție” pregătirile militare ale țărilor europene care își cresc cheltuielile pentru apărare, având în vedere diminuarea prezenței militare americane în Europa.

Russia își rezervă dreptul de a utiliza arme nucleare în fața unor „acțiuni neprietenoase”, a reiterat oficialul rus.

„Descurajarea nucleară vizează statele și coalițiile militare care văd Rusia ca pe un adversar potențial, care dețin arme de distrugere în masă sau dispun de capacități semnificative de luptă”, a precizat el.

Rusia a adresat în mod repetat amenințări nucleare împotriva Ucrainei și a țărilor occidentale începând cu invazia de amploare din februarie 2022.

După semnarea Memorandumului de la Budapesta din 1994, Ucraina a renunțat la arsenalul său nuclear și a aderat la Tratatul de neproliferare a armelor nucleare.

În schimb, Kievul a obținut garanții de securitate din partea marilor puteri, inclusiv SUA, Regatul Unit și Rusia, însă aceste garanții nu au prevenit agresiunea Moscovei în 2014 în Crimeea și Donbas, precum și invazia din 2022.

Memorandumul de la Budapesta a fost criticat dur de actuala conducere ucraineană pentru lipsa unor garanții de securitate solide.

Șoigu: „Intervenția forțelor de menținere a păcii în regiunile istorice ruse ar putea conduce la un nou război mondial”

În plus, Șoigu a afirmat că orice forță europeană de menținere a păcii desfășurată în Ucraina pentru a supraveghea o încetare a focului va fi percepută de Kremlin ca o provocare. Comentariile vin pe fondul intenției unor state europene de a trimite forțe de menținere a păcii în cadrul unei ‘coaliții a bunăvoinței’.

„Politicienii raționali din Europa realizează că implementarea unui astfel de scenariu ar putea duce la o confruntare directă între NATO și Rusia, sau chiar la un nou război mondial”, a avertizat el, conform TASS.

Șoigu a subliniat că noțiunea de „pacificatori” maschează în realitate dorința de control asupra Ucrainei și resurselor sale minerale. „Ar fi mai corect să ne referim la aceste trupe ca invadatori sau ocupanți”, a subliniat el.

„Acestea ar fi trupe din acele țări NATO față de a căror prezență Rusia s-a opus încă dinainte de operațiunea militară specială”, a adăugat el.

De asemenea, Șoigu a avansat ipoteza că posibilii „pacificatori” ar putea susține un „regim nazist”, ar putea participa la „persecuția credincioșilor ortodocși” și la „campania de restricționare a drepturilor comunității rusofone din Ucraina în ceea ce privește limba, cultura și tradițiile lor”.

„Aceasta nu ar constitui o misiune de menținere a păcii”, a concluzionat direct secretarul Consiliului de Securitate rus, sugerând că dispariția sprijinului global pentru inițiativele de acest tip poate explica reticența multor state de a se asocia cu astfel de misiuni.

Urmăriți ultimele dezvoltări ale conflictului din Ucraina.