Revelații noi despre activitățile lui Potra și mercenarii săi în Congo: Recruți neexperimentați, date exagerate și suport pentru miliții acuzate de crime de război

Mercenarii români sub comanda lui Horațiu Potra nu s-au limitat la rolul de instructori în Congo, ci au luptat activ împotriva rebelilor, au sprijinit miliții locale acuzate de crime de război și le-au furnizat muniție, încălcând astfel convenții internaționale, conform unei investigații realizate de Public Record împreună cu The Guardian și Le Soir.
În ianuarie 2025, orașul Goma din estul Republicii Democrate Congo a fost preluat de rebelii și forțele armate rwandeze, iar mercenarii români au fost capturați. După câteva ore de negocieri, aceștia au fost repatriați și au ajuns în România pe 1 februarie.
Contractorii îl critică pe Potra pentru conducerea unor operațiuni haotice cu persoane neexperte
Unele dintre aceste persoane îl acuză pe Potra de coordonarea misiunilor haotice și de manipularea cifrelor pentru a încasă mai mulți bani de la statul congolez. Aceștia susțin că majoritatea contractorilor trimiși erau complet nepregătiți pentru conflict, ducând la cel puțin patru decese.
„Cei de la Agemira (compania responsabilă de contractul cu statul congolez, n.r.) au efectuat verificări punctuale. Am fost la patru unități de cazare pentru a confirma numărul lor. La a doua verificare ne numărau cu pașaportul în mână. Era o perioadă cu întârzieri la salarii și tensiuni între Potra și Agemira.”, a declarat un contractor pentru Public Record.
Cinci recruți implicați în conflinctul din Congo au relatat o operațiune haotică, cu mulți neexperimentați, inclusiv paznici de supermarket sau taximetriști.
„Nu am fost parte din cercul său de apropiați. Era un grup de persoane fără legături cu profesia militară. Aceasta a dus la moartea unor colegi. Lipsa de profesionalism a fost evidentă. Au fost cazuri când, la prima explozie de mortieră în apropierea postului, un om a intrat în panică și a fugit cu mașina.”, a menționat unul dintre recruți.
Contractorii au devenit cunoscuți în mediul de securitate sub numele de „Romeos”, un cod NATO pentru litera „R”, în referire la naționalitatea lor.
Deși în contracte se menționau activități de „instruire, calificare și certificare a personalului local de securitate”, Public Record susține că imaginile și mărturiile obținute sugerează o operațiune militară mai complexă decât sarcinile stipulate în contracte.
Colaborau cu miliții acuzate de crime de război
Echipa lui Potra ar fi plătit miliții care au convenit cu guvernul congolez pentru a lupta împotriva rebelilor M23, deși unele dintre acestea se află sub sancțiuni internaționale pentru comiterea de crime de război, cum ar fi recrutarea copiilor soldați și violențele sexuale. De asemenea, au fost furnizate și muniții.
„Colaborarea, finanțarea și furnizarea de muniție către miliții locale care au comis crime de război pot fi considerate fapte de complicitate la aceste crime.”, a afirmat Amélie Beauchemin, avocat specializat în drept penal internațional.
Dacă Horațiu Potra are cetățenie franceză, el ar putea fi investigat în Franța pentru activitățile desfășurate în Congo, conform legislației franceze. Beauchemin a subliniat, totuși, că „simpla participare ocazională la focuri de armă nu este suficientă pentru a-i califica drept mercenari conform legislației, fiind necesară dovada recrutării speciale pentru a lupta într-un conflict.”
Horațiu Potra este căutat internațional
Horațiu Potra, liderul grupării de mercenari, are un mandat de arestare emis pentru acțiuni contra ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, operațiuni cu articole pirotehnice fără drept și instigare publică.
Potra a fugit din România înainte de a fi acuzat, iar surse din media indică faptul că acesta s-ar afla în Dubai.
În urma perchezițiilor efectuate în februarie, anchetatorii au descoperit arme, muniție și sume mari de bani în locuințele lui Potra și ale mercenarilor.
Pe 8 decembrie, Horațiu Potra și grupul său au fost interceptați de autorități în timp ce se îndreptau spre București, fără a face publice informații despre intenția lor de a destabiliza protestele apărute după anularea alegerilor.