Ministerul Apărării Naționale oferă clarificări după comentariile despre retractarea forțelor americane din România: „Acordurile bilaterale sunt active, respectate și adaptate la evoluțiile de securitate din zona noastră”

Până în prezent, România nu a fost informată oficial în legătură cu o posibilă retragere a aproximativ 10.000 de militari americani din țară și Polonia, conform anunțului Ministerului Apărării Naționale (MApN) din data de 8 aprilie, care subliniază că toate acordurile bilaterale existente „sunt active, se respectă și se adaptează continuu la schimbările din domeniul securității regionale”.

Reprezentanții MApN au declarat, printr-un comunicat de presă, că relațiile cu Statele Unite ale Americii se bazează pe un parteneriat strategic puternic, fundamentat pe valori comune, încredere și o cooperare consolidată de mai bine de două decenii în domenii esențiale, în special în ceea ce privește securitatea regională și euroatlantică.

Referitor la speculațiile recente privind o eventuală retragere a aproximativ 10.000 de soldați americani din România și Polonia, MApN a declarat că până în prezent nu a primit nicio notificare oficială din partea Statelor Unite și, prin urmare, nu poate oferi un răspuns oficial la informațiile apărute în presa.

Toate acordurile bilaterale semnate în acest context, inclusiv cele care vizează prezența militară americană în România, sunt active, respectate și adaptate constant la situațiile de securitate din regiune, au mai precizat oficialii ministerului.

Alte clarificări din partea MApN:

• „Parteneriatul cu SUA este construit pe principii de transparență, consultare și bună credință, iar orice decizie esențială referitoare la postura militară aliată se realizează în spiritul cooperării și valorilor stabilite prin Tratatul de la Washington.
• Facilități strategice găzduite în bazele din România, inclusiv prezența forțelor americane dislocate în sistem rotațional la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu sau sistemul antirachetă Aegis Ashore din Baza 99 Deveselu, care este integrat în sistemul NATO, sunt dovezi clare ale angajamentului comun româno-american pentru securitatea colectivă.
• Modernizarea și extinderea Bazei 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, cu o investiție ce depășește 2,5 miliarde de euro, va transforma această bază într-un hub strategic pentru NATO, având capacitatea de a găzdui 10.000 de soldați români și aliați, investigația desfășurându-se pe parcursul a 20 de ani, în patru etape.
• Exercițiile militare comune, cum ar fi „Sea Shield 25” care se desfășoară în Marea Neagră, unde participă și forțe americane cu echipamente de supraveghere aeriană, reprezintă un exemplu al colaborării dintre România și aliați. În anul curent sunt planificate mai multe antrenamente pe teritoriul României, cu cel mai important fiind SABER GUARDIAN 25, organizat de USEUCOM.”

Declarațiile lui Ilie Bolojan

În cadrul unei conferințe de presă, președintele interimar Ilie Bolojan a fost întrebat despre eventualitatea retragerii a 10.000 de soldați americani din România și alte state din Europa de Est. El a respins această variantă, menționând că a cerut ministrului Apărării, Angel Tîlvăr, să ofere o declarație publică pe acest subiect.

„Nu este nicio discuție și nu există informatie oficială care să să susțină aceste afirmații”, a răspuns Ilie Bolojan la întrebările legate de o posiblă retragere a militarilor americani.

„Am sugerat domnului ministru al Apărării să comunice public o poziție a MApN cu privire la acest subiect (…). În discuția secretarului de stat Marco Rubio cu miniștrii de externe europeni a fost reafirmat angajamentul SUA, astfel că nu există motive să credem că SUA a luat o decizie referitoare la o reducere a angajamentului pe flancul estic”, a detaliat președintele interimar.

„Respectarea angajamentului față de NATO permite anumite reorganizări sau dislocări, care se produc permanent. Prezența militară în România este temporară, înseamnă rotația trupelor”, a adăugat Bolojan.

Momentan, în România desfășoară misiuni aproximativ 1.700 de soldați americani.

Majoritatea, aproape 1.400 de soldați, se află la baza militară de la Mihail Kogălniceanu.

La Baza Deveselu, circa 200 de militari operează scutul antirachetă Aegis Ashore, iar peste 100 de soldați sunt dislocați la baza aeriană de la Câmpia Turzii.

Conform NBC News, în articolul din 8 aprilie, se menționează că Departamentul Apărării al SUA este în discuții cu privire la reducerea efectivelor dislocate pe flancul estic al NATO, în urma invaziei Rusiei în Ucraina.

Posibilitatea retragerii militare vizează cei 20.000 de soldați desfășurați de administrația Biden în 2022 pentru a întări apărarea țărilor de la granița cu Ucraina, iar cifra nu este încă definitivată, dar se discută despre o posibilă reducere semnificativă a personalului.

Discuțiile interne despre scăderea efectivelor americane din România și Polonia au loc în contextul în care președintele Donald Trump caută o soluție de încetare a ostilităților cu Vladimir Putin, punctează sursa.

Retragerea soldaților americani nu implică neapărat și diminuarea prezenței americane, însă o astfel de mișcare ar avea implicații politice semnificative, potrivit expertului Claudiu Degeratu.

„Este dificil să se ofere detalii oficiale. Ceremonia recentă de rotație a soldaților americani la baza de la Mihail Kogălniceanu demonstrează că prezența va continua… Ușor de spus dacă 10.000 de soldați se vor retrage va dura mai pă la fel de mult, deci este o cifră contestată. În plus, mai are legătură cu perioada de timp, un interval de un an sau doi”, a argumentat Claudiu Degeratu.

El a accentuat că status quo-ul militar american în România nu este permanent, ci periodnic sub influența rotației. O eventuală retragere ar însemna o reducere a numărului de soldați în țară.

Tîlvăr: România și Bulgaria colaborează activ pentru consolidarea Flancului estic al NATO

În cadrul unei vizite oficiale la Sofia, efectuată la invitația omologului său bulgar, Atanas Zaprianov, ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a declarat că România și Bulgaria lucrează constant pentru a întări Flancul estic al NATO.

MApN a precizat că cei doi oficiali au reafirmat o poziție comună cu privire la riscurile și amenințările la adresa securității regionale, evidențiind necesitatea de a întări apărarea colectivă și de a dezvolta capacități comune de reacție. Tîlvăr a propus intensificarea exercițiilor militare bilaterale ca un aspect esențial pentru a îmbunătăți cooperarea dintre forțele armate ale celor două țări.

„România și Bulgaria nu sunt doar aliați în NATO, ci și parteneri strategici și vecini la Marea Neagră, având aceleași obiective în domeniul securității. În fața provocărilor curente, trebuie să fim uniți și să demonstrăm, prin acțiuni concrete, că Flancul estic al NATO este puternic și pregătit să răspundă oricăror amenințări”, a declarat Tîlvăr.

De asemenea, oficialul român și-a exprimat dorința de a actualiza cadrul juridic al cooperării în domeniul apărării pentru a reflecta realitățile curente ale contextului de securitate și dinamica colaborării dintre România și Bulgaria.

Cei doi miniștri au condamnat cu fermitate agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei și au discutat despre măsurile necesare pentru consolidarea siguranței navigației în Marea Neagră, punând accent pe cooperarea eficientă în cadrul inițiativei MCM Black Sea.

În plus, a fost analizată dezvoltarea proiectului comun al Comandamentului Regional de Componentă pentru Operații Speciale (HQR-SOCC). Data fiind colaborarea strânsă dintre cele trei state aliate din Marea Neagră, s-a convenit să se invite Turcia în cadrul HQR-SOCC, urmând ca în curând să se facă demersurile necesare.

Cei doi miniștri au trecut în revistă și importanța coridoarelor de mobilitate militară din regiune și au convenit să avanseze proiectele corespunzătoare.