Comisia Europeană pregătește o confruntare cu guvernul Orban din cauza unei legi controversate

Comisia Europeană a solicitat autorităților ungare să renunțe la un proiect de lege disputat, care vizează limitarea finanțării externe pentru mass-media și ONG-urile dedicate apărării drepturilor democratice. Potrivit unui purtător de cuvânt al Comisiei, adoptarea acestei legi ar reprezenta o încălcare gravă a normelor și legislației Uniunii Europene.
Criticii acestui proiect, intitulat „Transparența în viața publică”, depus în Parlamentul Ungariei pe 13 mai, se tem că va oferi guvernului maghiar suficiente instrumente pentru a restrânge libertatea presei și a tăcea vocile critice din societatea civilă.
Dacă va fi aprobată, legea ar permite guvernului să înregistreze ONG-urile și instituțiile mass-media care beneficiază de fonduri externe pe o listă specială, percepându-le ca o amenințare la adresa suveranității naționale, și să înghețe aceste fonduri. Se anticipează aplicarea de amenzi severe pentru continuarea fluxului de finanțare din surse externe.
Purtătorul de cuvânt al Comisiei a subliniat că instituția monitorizează îndeaproape dezvoltarea acestei legislații.
Îngrijorări din partea Comisiei Europene
„Comisia are preocupări serioase în legătură cu această propunere. Dacă va fi adoptată în forma actuală, va constitui o încălcare gravă a legislației și principiilor europene. Așadar, solicităm retragerea acestui proiect din procesul legislativ”, a declarat purtătorul de cuvânt.
„Nu vom ezita să implementăm măsurile necesare dacă această propunere va fi adoptată”, a adăugat acesta.
Purtătorul de cuvânt a reafirmat importanța rolului societății civile, angajându-se în continuare să protejeze libertatea de asociere și să asigure un mediu propice pentru desfășurarea acesteia în întreaga Uniune Europeană, inclusiv în ceea ce privește accesul la finanțare.
De asemenea, el a reamintit că anul trecut, Comisia a acționat împotriva Ungariei în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, considerând că legea de înființare a Oficiului pentru Suveranitate și activitățile acestuia contravin legislației europene.
Recent, un grup de europarlamentari a cerut Comisiei să suspende imediat finanțarea UE pentru Ungaria, invocând presupusa deteriorare a statului de drept sub conducerea premierului Viktor Orbán.
Scrisoarea trimisă marți a fost adresată Comisarului pentru Buget, Piotr Serafin, și Comisarului pentru Democrație și Justiție, Michael McGrath, având semnătura a 26 de europarlamentari din cinci grupuri politice diferite.
Guvernul ungar refuză să retragă legea
Proiectul de lege este parte integrantă a inițiativei denumite „Curățenia de primăvară”, lansată de Viktor Orban în martie. Partidul său, Fidesz, aflat la guvernare, susține că finanțările externe provenite de la entități precum USAID și Comisia Europeană au un impact nedorit asupra politicii interne ungare.
„În definitiv, legea transparenței din Ungaria nu este doar o reglementare legală, ci și o afirmație politică clară: democrația maghiară este responsabilă exclusiv față de poporul maghiar”, au declarat europarlamentarii Fidesz Tamás Deutsch și Kinga Gál.
Conform poziției guvernului de la Budapesta, în 2022, s-au utilizat milioane de dolari din surse externe pentru a sprijini campaniile politice ale opoziției împotriva executivului maghiar.
După un recent discurs din Parlamentul European, șeful diplomației ungare, Péter Szijjártó, a reafirmat că guvernul nu intenționează să facă concesii.
„Îngrijorările lor sunt justificate, dar fundamentul lor este greșit. Nu ar trebui să-și exprime neliniștea în legătură cu legea transparenței, ci în legătură cu ingerințele externe în politica unei țări membre a Uniunii Europene”, a afirmat Szijjártó.
Lege similară cu cea din Rusia
În weekendul trecut, zeci de mii de maghiari au ieșit în stradă la Budapesta pentru a protesta împotriva acestui proiect de lege.
Mai mulți europarlamentari au cerut Comisiei Europene să reacționeze în urma dezbaterilor recente despre situația statului de drept în Ungaria.
Raportorul pentru Ungaria din Parlamentul European, Tineke Strik, a subliniat că proiectul este o „copie a legislației ruse referitoare la agenții străini”. Ea a declarat că Curtea Europeană de Justiție ar putea anula legea în cazul în care aceasta va fi adoptată.