Decalogul inspecțiilor fiscale: Anticipăm o creștere a presiunii penale în 2024

Decalogul inspecțiilor fiscale: Anticipăm o creștere a presiunii penale în 2024
Decalogul inspecțiilor fiscale, Foto: PwC România

Pentru ANAF, amenzile contravenționale și instrumentele penale vor fi utilizate din ce în ce mai mult în procesul de colectare a creanțelor fiscale, în contextul creșterii poverii fiscale. Despre principalele strategii ale ANAF în creșterea colectării și despre inițiativele legislative pentru combaterea evaziunii fiscale au discutat Dan Dascălu, Partener și Coordonator al Practicii de Litigii Fiscale din D&B David și Baias, Mihail Boian, Partener D&B David și Baias, și Iulia Goșnea, Avocat Senior, D&B David și Baias, într-un nou episod din PwC Tax Talks.

Printre declarațiile din acest episod se numără:

Legislația recent adoptată include Directiva (UE) 2017/1.371, care a fost transpusă în Legea evaziunii în mai 2023, prin inclusiv reținerea textului directivelor europene, ceea ce a dus la instituirea unei pedepse cu închisoarea între 7 și 15 ani. Această reglementare nu a fost adaptată corespunzător pentru a reflecta intențiile legiuitorului european și specificul legislației naționale, ceea ce generează dificultăți în aplicarea ei de către autoritățile penale. Această lege sancționează acțiuni sau inacțiuni legate de schemele de evaziune de tip transfrontalier, fără a face referire la intenția de sustragere de la plata obligațiilor fiscale.

Din cauza acestei reglementări, pot fi sancționate și erori neintenționate făcute de contribuabili, precum greșeli în completarea declarațiilor. O altă problemă identificată este sancționarea tentativei de divulgare a informațiilor referitoare la TVA.

În disputele cu autoritățile fiscale și penale, există mai multe remedii legale, printre care posibilitatea companiilor de a contesta neconformitatea legii la Curtea Constituțională a României, precum și opțiunea de a adresa întrebări preliminare Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Un alt proiect de lege adoptat în 2023 de Parlamentul României – 805/2023 – a fost contestat, dar Curtea Constituțională a respins obiecția de neconstituționalitate. Acest proiect vizează măsuri penale și este în prezent în așteptarea promulgării de către Președinție, fiind considerat periculos pentru mediul de afaceri. Una dintre cele mai importante incriminări se referă la reținerea la sursă, care ar trebui să rămână în competența autorităților fiscale și să nu fie transferată către organul penal.

Neclaritatea legislației fiscale a generat deseori dispute între contribuabili și autoritățile fiscale, inclusiv în ceea ce privește obligația de a reține la sursă obligațiile fiscale. De aceea, această problematică ar trebui să rămână în sfera civilă și nu să fie tratată din perspectiva penală.

Proiectul de lege include o serie de fapte incriminate într-o manieră confuză, practic replicând aceleași dispoziții defectuose din domeniul TVA, care se aplică acum și tranzacțiilor interne. Astfel simpla greșeală în completarea decontului ar putea fi investigată penal, contrar principiului de evaziune fiscală ce se bazează pe intenția de sustragere de la obligațiile fiscale.

Această situație încalcă grav principiul specializării autorităților publice și al separației puterilor în stat, deoarece organele penale se ocupă cu disputele fiscale (neîndeplinirea reținerii sau erorile în declarațiile de TVA), în timp ce organele fiscale ar trebui să gestioneze aspectele legale. În plus, organele fiscale ar putea decide să nu mai depună plângeri penale dacă contribuabilii achită „prejudiciul”, acționând astfel ca autorități judiciare.

Articol prezentat de PwC România.

Recomandari
Show Cookie Preferences