Este sigur să consumăm alcool moderat sau ar trebui evitat complet? „Fiecare pahar de alcool reduce durata de viață cu cinci minute, pe când fiecare minut de exercițiu fizic poate adăuga cinci minute la speranța de viață.”

Ce poate fi mai plăcut decât să savurezi un pahar de vin roșu la cină sau o bere rece în zilele călduroase de vară? Fosta opinie a comunității medicale susținea că un consum moderat de alcool are beneficii pentru sănătate, în special asupra sistemului cardiovascular. Longevitatea francezilor a fost de multe ori atribuită vinului. Cu toate acestea, studii recente sugerează că beneficiile asociate consumului moderat de alcool se basează pe cercetări problematic. Fiecare pahar de alcool scade viața cu cinci minute, fără a o prelungi, însă cercetătorii de la Universitatea Stanford au găsit că un minut de exerciții fizice poate compensa această reducere, crescând speranța de viață.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a transmis un mesaj clar: nu există o cantitate sigură de alcool pentru sănătate. Aceasta este o substanță toxică și psihoactivă care poate duce la dependență. În plus, dovezile indicate sugerează că alcoolul este legat de cel puțin șapte tipuri de cancer, inclusiv cancerul de colon și cel mamar.

Dr. Carina Ferreira-Borges, șefa interimară a Unității de Management a Bolilor Netransmisibile din cadrul OMS pentru Europa, afirmă că „riscurile consumatorului cresc de la prima picătură de alcool consumată.”

Mitul beneficiilor consumului moderat de alcool

Conceptul consumului moderat de alcool ca benefic a fost promovat după prezentarea „Paradoxului francez” de către jurnalistul american Morley Safer în 1991. Aceasta a sugerat că francezii, care au o dietă bogată în grăsimi, au rate scăzute de boli cardiovasculare datorită consumului regulat de vin roșu, care conține resveratrol.

Această idee a câștigat popularitate, determinând o creștere a cererii de vin roșu în Statele Unite și fiind susținută de comunitatea științifică. Tim Stockwell, specialist în sănătate comportamentală, a subliniat, în 2000, beneficiile alcoolului asupra sănătății, având în vedere dovezile științifice care susțineau efectele sale pozitive.

Cu toate acestea, Stockwell, după o revizuire extinsă a studiilor, a ajuns la concluzia că beneficiile consumului moderat erau bazate pe cercetări defectuoase. Cei care consumă moderat alcool sunt adesea mai înstăriți și sănătoși, în timp ce abstinenții includ persoane mai puțin privilegiate sau cu probleme medicale.

Redefinirea consumului moderat de alcool

După ajustarea studiilor și excluderea celor observaționale problematic, Stockwell și colaboratorii săi au constatat că chiar și trei băuturi pe săptămână pot crește riscurile de cancer și deces.

Un exemplu relevant este Canada, unde în 2011, ghidurile de sănătate publică recomandau un consum de până la trei băuturi mari pe zi. În 2023, aceste recomandări s-au revizuit, stabilind un consum cu risc scăzut la maximum două băuturi pe săptămână.

Riscurile asociate consumului de alcool, chiar și în cantități mici

Alcoolul este responsabil pentru aproximativ 100.000 de cazuri de cancer și 20.000 de decese prin cancer anual în Statele Unite, conform unui raport recent. Studiile de laborator au arătat cum alcoolul poate facilita procesul carcinogen, prin metabolizarea în ficat în acetaldehidă, o substanță care afectează ADN-ul.

OMS atrage atenția că jumătate din cazurile de cancer asociate cu alcoolul în Europa provin din ceea ce unii ar considera un consum ușor, ceea ce este responsabil pentru majoritatea cazurilor de cancer mamar legate de alcool.

Riscurile relative și absolute ale consumului de alcool

Unii cercetători, precum Vinay Prasad, avertizează că studiile observaționale ce corelează alcoolul cu cancerul pot avea probleme metodologice similare cu cele vechi. De pildă, consumatorii moderati, care au în general venituri mai mari, pot avea un acces mai bun la screeningurile pentru cancer.

Este esențial să distingem între riscurile relative și cele absolute. De exemplu, riscul relativ de cancer oral crește cu aproximativ 40% prin consumul moderat, dar riscul absolut rămâne sub 1%. De asemenea, consumul unui pahar pe zi crește riscul de cancer de sân de la 11% la 13%.

Emily Oster, profesoară de economie, conchide că „alcoolul nu este neapărat benefic”, dar este o parte a vieții, asemenea dulciurilor. OMS subliniază că datele curente nu identifică un prag sigur pentru efectele carcinogene și nu există dovezi că beneficiile consumului moderat aleg riscurile asociate.

Compensarea efectelor alcoolului prin activitate fizică

Conform studiului lui Stockwell, fiecare băutură scade speranța de viață cu aproximativ cinci minute, iar pentru consumatorii mari, acest efect se amplifică. Interesting is that, according to researcher Euan Ashley from Stanford University, each minute of physical exercise can increase life expectancy by five minutes – suggesting that the negative effects of a glass of wine could be offset by a brief light jog.

Beneficiile renunțării la alcool și riscurile societății

Recent, tendințele arată o schimbare a percepției publice față de alcool. În 2005, americanii considerau că alcoolul este benefic, iar în 2023, de cinci ori mai mulți îl considerau dăunător. În primele șapte luni ale anului 2024, vânzările de băuturi alcoolice au scăzut, în special în rândul tinerilor.

Această tendință de reducere a consumului de alcool este mai evidentă în rândul tinerilor, care sunt mai conștienți de riscurile pentru sănătate și mai deschiși la alternative. Mișcarea „sober curious” câștigă popularitate, iar industria băuturilor non-alcoolice se dezvoltă, oferind opțiuni sofisticate pentru socializare fără alcool.

Cu toate acestea, alcoolul rămâne un element central în viața socială, fiind prezent la ritualuri și întâlniri. Deși renunțarea la alcool poate oferi beneficii evidente pentru sănătate, există temeri că aceasta ar putea duce la izolarea socială, mai ales în contextul interacțiunilor reduse față în față în societatea modernă.

În concluzie, alegerea de a consuma alcool (în mod moderat sau nu) este una personală și este influențată de factori precum predispoziția genetică la dependență, istoricul familial de cancer și valorile culturale.