PROIECT DE LEGE pentru pensiile magistraților: vârsta de pensionare va fi majorată treptat, iar plafonul de calcul va scădea la 65% din venituri

Modificarea legislației pensiilor pentru magistrați este necesară, având în vedere angajamentele asumate de România prin PNRR. Aceasta a fost menționată în proiectul de lege depus recent la Parlament de către Marcel Ciolacu, Cătălin Predoiu, Kelemen Hunor și Varujan Pambuccian. Inițiativa vine în urma unei decizii a CCR din decembrie 2024, care a declarat neconstituțională o lege ce propunea impozitarea progresivă a pensiilor speciale.

Actul normativ a fost inițiat după ce Crin Antonescu, candidatul coaliției de guvernare pentru alegerile prezidențiale, a solicitat acest lucru în cadrul unei ședințe cu liderii PSD, PNL, UDMR și ai minorităților naționale.

„Legea prevede că, începând cu 1 ianuarie 2026, judecătorii, procurorii, judecătorii Curții Constituționale, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și personalul de specialitate juridică pot să se pensioneze și să beneficieze de pensia de serviciu, dacă au o vechime de minimum 25 de ani în aceste funcții și vârsta de cel puțin 48 de ani”, se arată în expunerea de motive.

În prezent, procurorii și judecătorii pot solicita pensionarea, fără restricții legate de vârstă, după atingerea vechimii de 25 de ani.

Dacă proiectul va fi adoptat, vârsta de pensionare a magistraților va crește gradual, atingând 65 de ani până în 2045.

Plafonul de calcul va scădea la 65% din venituri

O altă modificare semnificativă vizează reducerea plafonului de calcul al pensiilor de la 80%, cât este în prezent, la 65% din media veniturilor lunare din ultimii doi ani anterior pensionării. Această ajustare are scopul de a micșora diferența dintre pensiile de serviciu și pensiile de asigurări sociale de stat.

„Pentru personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor, proiectul propune ajustarea procentului de calcul al pensiilor de serviciu, reducându-l de la 80% la 65%, astfel încât să se diminueze discrepantele dintre aceste pensii și cele de asigurări sociale de stat”, conform documentului.

„Măsurile propuse în acest proiect de act normativ sunt indispensabile”

Marcel Ciolacu, Cătălin Predoiu, Kelemen Hunor și Varujan Pambuccian subliniază în expunerea de motive că, în conformitate cu PNRR, „pensiile de serviciu necesită reforme bazate pe soluții care să corecteze inechitățile dintre beneficiarii acestor pensii și cei din sistemul public de pensii în ceea ce privește contribuțiile și justiția socială.”

„În prezent, pensiile de serviciu pentru anumite categorii, precum personalul din sistemul de justiție, sunt calculate prin aplicarea unui procent de 80% asupra bazei de calcul formată din media indemnizațiilor brute lunare și a sporurilor din ultimele 48 de luni de activitate înainte de pensionare”, potrivit expunerii.

„Măsurile din acest proiect legislativ sunt esențiale pentru a alinia toate pensiile la principii de echitate, un principiu fundamental al reformei așa cum este descris în PNRR”, este concluzia documentului.

Guvernul a decis în martie să renunțe la impozitarea progresivă a părții necontributive din pensiile speciale, inclusiv cele ale magistraților, polițiștilor și militarilor, conform deciziei Curții Constituționale din decembrie trecut. Astfel, s-a restabilit cota unică de impozitare de 10% pentru veniturile ce depășesc plafonul neimpozabil de 3.000 de lei, asemănător cu sistemul de pensii bazat pe contributivitate.

Comisia Europeană a blocat plata unei sume de 230 de milioane de euro, având în vedere nerespectarea reformei pensiilor speciale (jalonul 215) în cadrul PNRR.

Proiectul de lege a fost introdus marți în Parlament de liderii coaliției.