Seleniul: Eficiența sa în încetinirea procesului de îmbătrânire, surse alimentare și dozajul recomandat

Considerat un „nutrient al longevității”, seleniul oferă proprietăți antioxidante și contribuie la prevenirea deteriorării celulare. Un studiu publicat în Chemosphere relevă că solurile din regiunea Bama Yao din China, cunoscută pentru longevitatea locuitorilor săi, sunt extrem de bogate în seleniu. Această corelație geografică a atras atenția cercetătorilor, care analizează posibilitatea ca un aport natural crescut de seleniu să justifice durata de viață extinsă a acestor comunități.

Seleniul nu este sintetizat de organism, astfel că trebuie obținut din dietă sau suplimente. Spre deosebire de vitaminele solubile în apă, care sunt eliminate prin urină, seleniul se acumulează în organism, iar o dozare excesivă poate deveni toxică. Dr. Jeanette Andrade, profesor asistent de știința alimentației și nutriție umană la Universitatea din Florida, a subliniat că toxicitatea seleniului poate provoca probleme gastrointestinale, căderea părului, insuficiență renală, afecțiuni neurologice și, în cazuri rare, deces.

Importanța seleniului în organism

Seleniul poate fi găsit în alimente precum nucile braziliene, fructele de mare, ouăle și cerealele, având un rol esențial în activitatea selenoproteinelor, care reglează procese importante în organism, inclusiv apărarea celulară împotriva stresului oxidativ, metabolismul hormonilor tiroidieni și funcționarea sistemului imunitar.

Dr. Vanessa King, manager de nutriție clinică la Queen’s Health System din Oahu, Hawaii, și purtător de cuvânt al Academiei de Nutriție și Dietetică, a subliniat că seleniul susține funcția tiroidiană, creșterea celulară și are proprietăți antioxidante ce contribuie la menținerea sănătății generale.

Glanda tiroidă, care deține cea mai ridicată concentrație de seleniu din organism, depinde de acest mineral pentru sinteza și secreția hormonilor tiroidieni. Carențele de seleniu sunt corelate cu afecțiuni precum hipotiroidismul și tiroidita autoimună, iar un aport optim este esențial pentru buna funcționare a sistemului endocrin.

Seleniul și longevitatea

Interesul crescut pentru seleniu provine, în parte, din capacitatea sa de a atenua efectele radicalilor liberi, responsabili pentru deteriorarea celulară și accelerarea procesului de îmbătrânire. Radicalii liberi, molecule instabile generate prin procese metabolice naturale, sunt combate de seleniu prin stimularea enzimelor antioxidante, precum glutation-peroxidaza și tioredoxin-reductaza.

Un studiu publicat în Frontiers in Nutrition arată că seleniul poate contribui la prelungirea telomerilor - structuri aflate la capătul cromozomilor, care influențează viteza de îmbătrânire celulară. Cercetările au arătat că un aport zilnic crescut de seleniu cu 20 de micrograme este corelat cu o prelungire a telomerilor cu 0,42% în rândul persoanelor de peste 45 de ani. Telomerii mai lungi sunt asociați cu o stare generală de sănătate îmbunătățită și un risc mai mic de boli legate de vârstă.

Studiile ecogeochimice sugerează că regiunile cu sol îmbogățit în acest mineral, precum provincia Bama Yao din China, au o populație cu o durată medie de viață mai mare. O analiză publicată în Chemosphere a subliniat legătura dintre conținutul de seleniu din sol și starea generală de sănătate a locuitorilor.

Seleniul ajută, de asemenea, la reducerea riscurilor de boli cardiovasculare prin mecanisme ce includ reducerea inflamației sistemice și a stresului oxidativ. Un studiu realizat pe 25.000 de adulți americani a evidențiat că un aport adecvat de seleniu poate diminua riscul de afecțiuni cardiovasculare și mortalitatea asociată.

Cercetătorii consideră că nivelurile mai ridicate de seleniu din organism sunt legate de longevitate. Rata mortalității în rândul vârstnicilor cu niveluri scăzute de seleniu este semnificativ mai mare comparativ cu cea a persoanelor în vârstă cu niveluri mari de seleniu.

Centenarii par să aibă adesea niveluri sistemice mai mari de seleniu și fier, în timp ce au niveluri mai scăzute de cupru comparativ cu altele persoane în vârstă.

Cu toate acestea, rezultatele trebuie interpretate cu prudență, deoarece studii suplimentare sunt necesare pentru a susține aceste observații.

Îmbunătățește sănătatea cognitivă

Legătura dintre seleniu și sănătatea creierului reprezintă o direcție promițătoare a cercetărilor. Seleniul insuficient este frecvent întâlnit la persoanele afectate de boli neurodegenerative, precum Alzheimer.

„Seleniul apără celulele cerebrale de stresul oxidativ, îmbunătățind funcțiile cognitive”, subliniază un studiu publicat în Chemosphere.

Un experiment desfășurat pe pacienți cu deteriorare cognitivă ușoară a arătat că consumul zilnic de nuci braziliene, o sursă excelentă de seleniu, a condus la o îmbunătățire semnificativă a fluenței verbale și a altor capacități cognitive. Dietele bogate în seleniu, precum cea mediteraneană, au fost asociate, de asemenea, cu un risc mai scăzut de dezvoltare a bolii Alzheimer.

Cercetările din 2021 au relevat că seleniul poate elimina proteinele anormale acumulate în neuronii afectați, un factor comun în bolile neurodegenerative.

Cu toate acestea, dovezile disponibile nu susțin încă utilizarea suplimentelor cu seleniu ca măsură generală de prevenire a bolilor neurodegenerative, subliniind necesitatea unor studii suplimentare pentru a evalua efectele pe termen lung.

Susține sistemul imunitar

Sistemul imunitar joacă un rol crucial în protecția organismului, identificând și neutralizând agenții patogeni. Seleniul este esențial în susținerea funcțiilor imunitare prin proprietățile sale antioxidante, care combat stresul oxidativ. Reducerea acestui stres ajută la diminuarea inflamației și la optimizarea răspunsului imun.

Studiile demonstrează că nivelurile crescute de seleniu în sânge sunt asociate cu un răspuns imun mai eficient. În contrast, lipsa seleniului poate slăbi activitatea celulelor imunitare, provocând un răspuns mai lent la infecții.

De asemenea, suplimentele de seleniu pot sprijini sistemul imunitar în cazul persoanelor afectate de gripă, tuberculoză sau hepatita C, conform cercetărilor.

Seleniul poate contribui la prevenirea unor forme de cancer

Proprietățile antioxidante ale seleniului sunt asociate cu un risc scăzut de dezvoltare a unor tipuri de cancer, inclusiv cel de sân, pulmonar, colorectal și prostatic. O cercetare extinsă, bazată pe date de la peste 350.000 de participanți, a constatat că un aport crescut de seleniu din dietă este corelat cu o probabilitate mai mică de dezvoltare a acestor tipuri de cancer, subliniind importanța alimentelor bogate în seleniu, nu a suplimentelor.

Totuși, suplimentele cu seleniu pot ajuta la ameliorarea efectelor secundare ale tratamentului oncologic. Un studiu a indicat că femeile care consumau seleniu pe cale orală în timpul radioterapiei pentru cancer de col uterin au raportat o calitate a vieții mai bună.

Reduce îmbătrânirea pielii

Îmbătrânirea pielii este influențată de factori precum expunerea la radiații UV și poluare. Seleniul ajută la protejarea pielii contra stresului oxidativ cauzat de UV prin activarea enzimelor antioxidante care depind de acest mineral. Acest mecanism poate contribui la reducerea semnelor vizibile ale îmbătrânirii, cum ar fi ridurile și pierderea elasticității.

Ameliorează simptomele astmului

Astmul este o boală cronică caracterizată prin inflamație și îngustare a căilor respiratorii, cauzând simptome precum respirație șuierătoare și dificultăți în respirație. Studiile sugerează că inflamația și stresul oxidativ joacă un rol semnificativ în agravarea acestei afecțiuni.

Proprietățile antiinflamatorii ale seleniului pot fi benefice pentru pacienții cu astm. Unele cercetări sugerează că pacienții cu astm au, în general, niveluri de seleniu mai scăzute, iar un studiu a constatat că cei cu valori mai ridicate prezentau o funcție pulmonară superioară. De asemenea, suplimentarea cu 200 mcg de seleniu pe zi a fost legată de o scădere semnificativă a utilizării corticosteroizilor pentru controlul simptomelor.

Doza zilnică recomandată de seleniu

Pentru a sprijini funcțiile organismului, inclusiv metabolismul hormonal și apărarea antioxidantă, este necesar un aport modest de seleniu. Aproape toate persoanele adulte au nevoie de 55 micrograme (mcg) de seleniu pe zi, iar pentru femeile însărcinate și cele care alăptează se recomandă un supliment adițional de 5–15 mcg.

Există multe alimente sănătoase bogate în seleniu, cum ar fi:

• Stridii: 85 grame conțin 238% din doza zilnică recomandată (DZR);
• Nuci braziliene: o singură nucă braziliană (5 grame) conține 174% din DZR;
• Halibut: o porție de 160 grame conține 171% din DZR;
• Ton galben: 85 de grame conțin 167% din DZR;
• Ouă: două ouă mari (100 grame) conțin 56% din DZR;
• Sardine: patru sardine (50 grame) conțin 46% din DZR;
• Semințe de floarea soarelui: un pumn (30 grame) conțin 27% din DZR;
• Piept de pui: 85 grame conțin 12% din DZR;

Conținutul de seleniu din sol și alimente variază însă în funcție de regiune. De exemplu, nucile braziliene pot conține între 174% și 288% din doza zilnică recomandată într-un singur miez, în funcție de zona în care au fost cultivate. Consumul frecvent de nuci braziliene în cantități mari poate provoca toxicitate cu seleniu din cauza conținutului lor ridicat.

Suplimentele trebuie utilizate cu precauție, doar la recomandarea medicilor. Este esențial să nu se depășească nivelurile recomandate, având în vedere că un exces poate determina efecte adverse severe, precum greață, căderea părului sau probleme cardiace. Suplimentele ar trebui administrate doar sub supravegherea unui specialist și într-un cadru justificat, cum ar fi identificarea clinică a carențelor.

O dietă echilibrată și variată reprezintă cea mai bună modalitate de a asigura un aport corespunzător de seleniu.

„Nu recomandăm depășirea cantității de 400 mcg de seleniu pe zi, iar prin diversificarea alimentației, majoritatea oamenilor pot obține seleniul necesar fără a recurge la suplimente”, a concluzionat dr. Vanessa King.

SURSA FOTO: Dreamstime.com